Statistics:
Visits: 13,921 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Muschii gatului
Q: | Intreaba despre Muschii gatului |
Muşchii prevertebrali ocupă planul cel mai profund al gâtului fiind aplicaţi direct pe orioana vertebrală. Sunt inervaţi de ramuri profunde ale plexului cervical.
Muşchiul lung al gâtului este situat anterior de vertebrele cervicale. El prezintă fascicule:
- un fascicul longitudinal ce se întinde de la corpurile C2 D3 până la proce; transverse C4 C7.
- un fascicul oblic superior ce se întinde de la arcul anterior al atlasului pân; apofizele transverse C3 C6
- un fascicul oblic inferior de la corpurile vertebrale D1, D3 până la proces transverse C5 C7
Acţiune: în contracţie bilaterală redresează lordoza cervicală şi realizează fie coloanei cervicale.
Muşchiul mic drept anterior al capului are originea pe faţa anterioară a mi laterale a atlasului şi inserţia pe occipital.
Acţiune: în contracţie bilaterală realizează flexia capului iar în contracţie unilate realizează înclinare laterală şi rotaţie de partea contracţiei.
Muşchiul marele drept anterior al capului (muşchiul lung al capului) ia naş de pe procesele transverse ale vertebrelor C3 C6 şi se insera pe occipital înaintea găurii mari.
Acţiune: dacă se contractă bilateral redresează coloana cervicală superior şi flecte uşor capul, iar în contracţie unilaterală determină înclinarea laterală a coloanei cervic înalte.
Muşchiul lung al gâtului şi muşchiul mare drept al capului sunt sinergici cu muşi scaleni, stabilizând coloana cervicală ce devine punct fix pentru acţiunea lor inspiratorie.
Muşchiul drept lateral al capului este inclus de unii autori la muşchii regii laterale a gâtului. Este un muşchi mic ce ia naştere pe procesul transvers al atlasului şi insera pe procesul jugular al occipitalului.
Acţiune: în contracţie bilaterală realizează flexia capului, iar în contracţie unilatei realizează în mod egal şi înclinarea laterală.
Muşchii regiunii laterale a gâtului
Muşchiul platisma este un muşchi superficial care ia naştere în ţesutul celu subcutanat al regiunii infraclaviculare şi acromionului şi se termină pe mandibulă, ţesi subcutanat al regiunii faciale infraclaviculare .
Acţiune: încreţeşte pielea şi tracţionează comisura labială inferior şi lateral.
Inervaţie: din nervul facial.
Muşchiul sternocleidomastoidian prezintă două capete de inserţie dintre care unul este sternal şi unul este clavicular (porţiunea medială a feţei superioare a clavicule Spaţiul dintre cele două capete corespunde pe viu fosei claviculare mici. Inserţia superio; se face pe procesul mastoidian.
Acţiune: dacă ia punct fix pe stern în contracţie bilaterală realizează flexia capulu gâtului (mişcarea în doi timpi). Flexia din timpul 1 este realizată de muşchiul drept inferi Dacă lipseşte flexia prealabilă, acţiunea este de fixare a capului în articulatia atlantoocipitală şi extensie. în contracţie unilaterală înclină capul de partea contracţiei şi tam de partea opusă. Dacă punctul fix este pe cap acţionează ca ridicător al
Inervaţie: nervul accesor şi ramuri din plexul cervical.
Muşchii scaleni sunt în număr de trei, întinşi de la vertebrele cervicale până la coaste.
Scalenul anterior ia naştere de pe procesele transverse C3 C6 şi se termină pe prima coasta.
Scalenul mijlociu ia naştere de pe procesele transverse C2 C7 şi se termină posterior faţă de precedentul.
Scalenul posterior ia naştere de pe procesele transverse C4 C6 şi se termină pe faţa superioara a coastei a doua.
Din profil, observăm că orientarea celor trei muşchi diferă, primii doi fiind oblici în jos si inainte. în timp ce al treilea cobora direct în jos.
Actiune: dacă punctul fix este pe torace în contracţie unilaterală determină mişcare unilaterala (mai ales scalenul posterior) primii doi determină şi o rotaţie de parte opusă. în bilaterală măresc rigiditatea coloanei vertebrale. Dacă coloana este în lordoză, ei această lordoză (în partea inferioară a coloanei cervicale). Dacă punctul fix este pe coloana cervicală în contracţie bilaterală ridică primele două coaste (muşchi inspiratori). A se retine că această fixare este notată de muşchiul lung al gâtului care are acţiune sinergică cu muschii scaleni.
Inervaţie: ramurile ventrale ale nervilor cervicali Muşchii regiunii mediane a gâtului
Grupul suprahioidian
-MuÅŸchiul digastric;
-MuÅŸchiul stilohioidian;
-MuÅŸchiul milohioidian;
-MuÅŸchiul geniohioidian.
Acţiune: participă la alcătuirea planşeului bucal;intervin în deglutiţie şi masticaţie prin coborârea mandibulei şi ridicarea osului hioid.
Grupul infrahioidian:
-MuÅŸchiul sternohioidian;
-MuÅŸchiul sternocleidomastoidian;
-MuÅŸchiul omohoidian;
-MuÅŸchiul tirohioidian.
Acţiune: coboară osul hioid şi îl fixează permiţând jocul cu muşchii suprahioidieni şi mişcarea limbii. Coboară cartilajul tiroid. Când osul hioid este fixat ridică cartilajul tiroid şi laringele.
sursa imaginii http://neckpainsupport.typepad.com
Muşchiul lung al gâtului este situat anterior de vertebrele cervicale. El prezintă fascicule:
- un fascicul longitudinal ce se întinde de la corpurile C2 D3 până la proce; transverse C4 C7.
- un fascicul oblic superior ce se întinde de la arcul anterior al atlasului pân; apofizele transverse C3 C6
- un fascicul oblic inferior de la corpurile vertebrale D1, D3 până la proces transverse C5 C7
Acţiune: în contracţie bilaterală redresează lordoza cervicală şi realizează fie coloanei cervicale.
Muşchiul mic drept anterior al capului are originea pe faţa anterioară a mi laterale a atlasului şi inserţia pe occipital.
Acţiune: în contracţie bilaterală realizează flexia capului iar în contracţie unilate realizează înclinare laterală şi rotaţie de partea contracţiei.
Muşchiul marele drept anterior al capului (muşchiul lung al capului) ia naş de pe procesele transverse ale vertebrelor C3 C6 şi se insera pe occipital înaintea găurii mari.
Acţiune: dacă se contractă bilateral redresează coloana cervicală superior şi flecte uşor capul, iar în contracţie unilaterală determină înclinarea laterală a coloanei cervic înalte.
Muşchiul lung al gâtului şi muşchiul mare drept al capului sunt sinergici cu muşi scaleni, stabilizând coloana cervicală ce devine punct fix pentru acţiunea lor inspiratorie.
Muşchiul drept lateral al capului este inclus de unii autori la muşchii regii laterale a gâtului. Este un muşchi mic ce ia naştere pe procesul transvers al atlasului şi insera pe procesul jugular al occipitalului.
Acţiune: în contracţie bilaterală realizează flexia capului, iar în contracţie unilatei realizează în mod egal şi înclinarea laterală.
Muşchii regiunii laterale a gâtului
Muşchiul platisma este un muşchi superficial care ia naştere în ţesutul celu subcutanat al regiunii infraclaviculare şi acromionului şi se termină pe mandibulă, ţesi subcutanat al regiunii faciale infraclaviculare .
Acţiune: încreţeşte pielea şi tracţionează comisura labială inferior şi lateral.
Inervaţie: din nervul facial.
Muşchiul sternocleidomastoidian prezintă două capete de inserţie dintre care unul este sternal şi unul este clavicular (porţiunea medială a feţei superioare a clavicule Spaţiul dintre cele două capete corespunde pe viu fosei claviculare mici. Inserţia superio; se face pe procesul mastoidian.
Acţiune: dacă ia punct fix pe stern în contracţie bilaterală realizează flexia capulu gâtului (mişcarea în doi timpi). Flexia din timpul 1 este realizată de muşchiul drept inferi Dacă lipseşte flexia prealabilă, acţiunea este de fixare a capului în articulatia atlantoocipitală şi extensie. în contracţie unilaterală înclină capul de partea contracţiei şi tam de partea opusă. Dacă punctul fix este pe cap acţionează ca ridicător al
Inervaţie: nervul accesor şi ramuri din plexul cervical.
Muşchii scaleni sunt în număr de trei, întinşi de la vertebrele cervicale până la coaste.
Scalenul anterior ia naştere de pe procesele transverse C3 C6 şi se termină pe prima coasta.
Scalenul mijlociu ia naştere de pe procesele transverse C2 C7 şi se termină posterior faţă de precedentul.
Scalenul posterior ia naştere de pe procesele transverse C4 C6 şi se termină pe faţa superioara a coastei a doua.
Din profil, observăm că orientarea celor trei muşchi diferă, primii doi fiind oblici în jos si inainte. în timp ce al treilea cobora direct în jos.
Actiune: dacă punctul fix este pe torace în contracţie unilaterală determină mişcare unilaterala (mai ales scalenul posterior) primii doi determină şi o rotaţie de parte opusă. în bilaterală măresc rigiditatea coloanei vertebrale. Dacă coloana este în lordoză, ei această lordoză (în partea inferioară a coloanei cervicale). Dacă punctul fix este pe coloana cervicală în contracţie bilaterală ridică primele două coaste (muşchi inspiratori). A se retine că această fixare este notată de muşchiul lung al gâtului care are acţiune sinergică cu muschii scaleni.
Inervaţie: ramurile ventrale ale nervilor cervicali Muşchii regiunii mediane a gâtului
Grupul suprahioidian
-MuÅŸchiul digastric;
-MuÅŸchiul stilohioidian;
-MuÅŸchiul milohioidian;
-MuÅŸchiul geniohioidian.
Acţiune: participă la alcătuirea planşeului bucal;intervin în deglutiţie şi masticaţie prin coborârea mandibulei şi ridicarea osului hioid.
Grupul infrahioidian:
-MuÅŸchiul sternohioidian;
-MuÅŸchiul sternocleidomastoidian;
-MuÅŸchiul omohoidian;
-MuÅŸchiul tirohioidian.
Acţiune: coboară osul hioid şi îl fixează permiţând jocul cu muşchii suprahioidieni şi mişcarea limbii. Coboară cartilajul tiroid. Când osul hioid este fixat ridică cartilajul tiroid şi laringele.
sursa imaginii http://neckpainsupport.typepad.com
- Muschii ischiogambrieri (8878 visits)
- Muschii gatului (7011 visits)
- Alcatuirea generala a corpului uman (3683 visits)
- Muschii miscarilor de pronatie-supinatie (3658 visits)
- Materiale rezistente la temperaturi inalte (3537 visits)
- Caile respiratorii extrapulmonare (3524 visits)
- Respiratia tisulara (3199 visits)
- Osmiul, metalul cel mai greu (3001 visits)
- Totul despre wolfram (2897 visits)
- Totul despre fier (2804 visits)
- Centura scapulara (2514 visits)
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei (2508 visits)
- Totul despre beriliu (2500 visits)
- Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului (2460 visits)
- Muschii membrului inferior (2409 visits)
- Curriculum la decizia scolii oportunitate in abordarea interdisciplinara a fizicii
- Cum este impartit corpul omenesc
- Bio-mecanica miscarilor gleznei
- Muschii gleznei si piciorului- extrinseci plantari
- Muschii gleznei si piciorului- intrinseci plantari
- Celula
- Clasificare tesuturilor, organelor, sistemelor si aparatelor corpului omenesc
- Alcatuirea generala a corpului uman
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei
- Aparatul respirator si fiziologia respiratiei
- Coordonarea umorala si nervoasa a organismului
- Cauzele imbolnavirii aparatului respirator
Categorie: Stiinta si Tehnica - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)
Data Adaugarii: 30 January '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :