MUÅžCHII EXTRINSECI AI PICIORULUI

GRUPUL ANTERIOR

în planul anterior se găsesc 3 muşchi lungi situaţi anteror de oasele gambei. Tendoanele lor trec anterior de gleznă unde sunt susţinute de o "bridă" ligamentară; ligamentul inelar anterior al tarsului.
-Muşchiul tibial anterior se insera pe faţa externă a tibiei ( superioară) şi se termină pe primul cuneiform şi primul metatarsian. Realizează flexia dorsală a piciorului, fiind muşchiul principal al acestei mişcări. Ridică marginea medială a piciorului prin tracţiune asupra regiunii mijlocii a piciorului, fiind deci supinator.
-Muşchiul extensor propriu al halucelui se insera pe faţa medială a fibulei (porţiunea mijlocie) şi se termină pe baza f alangei distale a halucelui. Realizează flexia dorsală a halucelui şi piciorul în această mişcare. Ridică marginea medială a piciorului, fiind supinator.
-Muşchiul extensor comun al degetelor se insera pe faţa medială a fibulei (regiunea superioară). Tendonul său se împarte în 4 porţiuni ce se îndreaptă spre degetele 2,3,4,5, terminându-se printr-o bandeletă centrală pe falanga mijlocie şi 2 bandelete laterale care se insera pe falanga distală. Realizează flexia dorsală a degetelor 2,3,4,5, antrenând şi piciorul în flexie dorsală.
-Muşchiul fibular anterior (inconstant) se insera pe faţa medială a fibulei (porţiunea inferioară) şi se termină pe metatarsianul 5. Realizează flexia dorsală a piciorului, ridică marginea externă, antrenând piciorul în eversiune.

GRUPUL EXTERN

Există 2 muşchi ce se insera pe faţa externă a fibulei.
Muşchiul peronier lung se insera superior pe capul fibulei şi faţa ei laterală; tendonul se formează la mijlocul gambei şi coteşte de 3 ori:
- posterior de maleola laterală;
- sub tuberculul peronierilor
- la nivelul marginii externe a cuboidului.

Tendonul intră apoi în şanţul cuboidului şi se termină pe baza primului metatarsian şi primul cuneiform. Ridică marginea externă a piciorului şi coboară marginea internă, fiind deci pronator. Realizează şi flexia plantară şi adducţia piciorului.

Muşchiul peronier scurt se insera pe faţa laterală a fibulei în 1/3 inferioară. Tendonul său înconjoară maleola externă, trece deasupra tuberculului peronierilor şi se termină păe baza metatarsianului 5. Ridică marginea externă a piciorului (pronator), participă la flexia plantară şi la abducţia piciorului.
Muşchiul peronier lung realizează o încrucişare tendinoasă cu tibialul posterior. Acesta trece pe sub regiunea mijlocie a piciorului, asigurând o susţinere activă a bolţii la acest nivel. Se observă astfel că muşchii peronieri laterali stabilizează piciorul în ortostatism, împiedicând dezechilibrarea spre exterior (mai ales în sprijinul pe un picior). Aceasta este vizibil mai ales în staţiunea pe vârful picioarelor.

GRUPUL POSTERIOR

Conţine muşchi dispuşi în 2 plane: profund şi superficial.
Planul profund este format din 3 muşchi situaţi alăturat pe feţele posterioare ale tibiei şi fibulei.

- Muşchiul flexor lung al degetelor ia naştere pe faşa posterioară a tibiei (medial), tendonul său trece posterior de pilonul tibial şi maleola medială, apoiajunge în şanţul de pe marginea liberă a lui sustenaculum tali. Se împarte în 4 tendoane destinate degetelor 2-5, ce se insera fiecare pe falanga distală. Ca şi în cazul flexorului profund al degetelor (mână) tendoanele dau inserţie lombricalilor şi perforează tendonul flexorului scurt al degetelor.
Realizează flexia plantară a falangei distale, supinaţia şi adducţia piciorului, aceasta din urmă fiind compensată de acţiunea pătratului plantar.

Muşchiul tibial posterior ia naştere pe faţa posterioară a tibiei, faţa posterioară a fibulei (porţiuni învecinate) şi pe membrana interosoasă dintre cele 2 oase. Tendonul său înconjoară maleola tibială, trcând apoi prin culisa cea mai anterioară de sub retinaculul flexorilor pentru a se termina pe tuberozitatea navicularului şi prin expansiuni pefaţa plantară a ceiorlalte oase ale tarsului, cu excepţia astragalului.
La nivelul regoiunilor mijlocii şi posterioare ale piciorului realizează supinaţie şi aducţie; participă la flexia plantară şi are rol în stabilizarea gleznei.

Muşchiul flexor lung al halucelui este cel mai lateral şi cel mai puternic dintre muşchii profunzi, cu rol important în mers şi în staţiune. Se insera pe faţa posterioară a fibulei (inferior), tendonul său tree posterior de pilonul tibial, apoi pătrunde într-un şanţ osos posterior de astragal, încrucişează faţa medială a calcaneului, trece inferior de sustenaculum tali şi se termină pe a doua falangă a halucelui.
Realizează flexia plantară a falangei a doua a halucelui, antrenând prima falangă în flexie pe metatarsianul 1. Participă la flexia plantară şi la adducţia piciorului. Acţiunea sa este implicată în mers, în momentul propulsiei, înainte ca piciorul să părăsească solul. Are un rol important în stabilitatea mersului pe vârfuri, propulsia halucelui rectificând dezechilibrele anterioare ale corpului. Intervine şi în stabilitatea gleznei.

Planul superficial al muşchilor posteriori este format de tricepsul sural. Acest muşchi este cel mai puternic muşchi al gambei, fiind format din 3 corpuri musculare ce se termină printr-un tendon comun (tendonul lui Achile) pe faţa posterioară a calcaneului.Muşchii componenţi sunt cei 2 gastrocnemieni şi solearul.
Solearul se găseşte profund, având inserţie pe faţa posterioară a tibiei şi fibulei (porţiunea superioară). Acţionează asupra articulaţiilor gleznei şi subtalară.Este acoperit de 2 corpuri musculare (cei 2 gemeni- gastrocnemieni) ce au fiecare origine pe faţa cutanată a unui condil femural (medial şi lateral). Acţionează asupra articulaţiilot genunchiului, gleznei şi subtalară.

Ansamblul muscular antrenează calcaneul în flexie plantară cu tendinţă la inversiune( datorită formei suprafeţelor articulare ale articulaţiei subtalare), şi indirect astragalul în flexie plantară. Această ultimă mişcare este mai importantă în practică decât prima (posibilitate mai mare de mişcare în articulaţie).
Intrvine în mişcările de adducţie şi supinaţie ale piciorului. Tricepsul este muşchiul care realizează ridicarea pe vârfuri dar este insuficient pentru realizarea în totalitate a acestei mişcări (acţionează numai posterior)..

Gastrocnemianul participă la flexia genunchiului, având o acţiune cuplată pe genunchi şi porţiunea posterioară a piciorului (tars posterior).
Forţa de acţiune asupra piciorului este legată de gradul de flexie al genunchiului:
- genunchi hiperflectat - muÅŸchiul este destins ÅŸi deci pierde mult din eficacitate;
-genunchi extins (sau flectat uşor) - muşchiul este mai mult sau mai puţin tensionat, cu creşterea eficacităţii.

Dacă gastrocnemianul şi muşchii ischiogambieri acţionează sinergie pe un membru inferior acţiunea lor asupra genunchiului se inversează, se adaugă componenta lor de tracţiune şi realizează extensia genunchiului.
O flexie dorsală foarte puternică a piciorului întinde solearul. Pentru tensionarea gastrocnemianului trebuie adăugată şi extensia genunchiului.

sursa imaginii http://i.ehow.com/

---

Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, brate, picioare

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 31 January '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---