Având în vedere viteza mare de apariţie a informaţiei, de aplicare a acesteia în practică, indiferent de sursă, este necesar ca informaţiile să deţină valoare metodologică, să se pună accent pe funcţia lor formativă organizându-se astfel cunoştinţele în jurul unor concepte de mare generalitate, dar cu putere sintetizatoare şi integratoare.

Necesităţile sociale ale acestei lumi aflate în evoluţie au impus în ţara noastră reforma învăţământului, acea suită de inovaţii în interiorul unui sistem unitar şi echilibrat. În cadrul acestuia, la elabolarea Programei de Fizică, printre alte principii se află şi cel al abordării interdisciplinară a obiectelor de studiu prin păstrarea identităţii disciplinelor.

Astfel, învăţarea ştiinţelor fundam entale în cadrul ariei curriculare „Matematică şi ştiinţe"(cuvântul Fizică se „pierde" în multitudinea disciplinelor înglobate de noţiune „ştiinţe") se doreşte a avea eficienţă sporită în obţinerea performanţelor şcolare şi a randamentului şcolar în general. Noi, cei de la catedră, dorim ca elevii să înţeleagă că ştiinţa fizicii, chimiei şi biologici constituie sisteme deschise cu structuri ce se pot modifica, dar ale căror frontiere nu se zăresc. Toate aceste ştiinţe au ca obiect construirea de modele şi de teorii pentru studiul diverselor forme în mişcare, corelaţia dintre ele realizându-se prin intermediul aparatului matematic.

Frontiera mileniului trei a fost trecută, deci interconexiunea acestor ştiinţe în cadrul vastului proces de cunoaştere a NATURII se impune.

Istoria ne învaţă însă că un salt calitativ în tehnică este condiţionat de formularea precisă a noţiunilor de bază. Acest lucru îl realizează Fizica, deoarece fizica de astăzi este tehnica de mâine.

Este adevărat că asistăm la o scurtare şi uneori la anularea timpului de la descoperirea fizică până la valorificarea tehnică a acestei descoperiri. Fizica trebuie să rezolve problemele pe care i le ridică tehnica viitorului,deci trebuie să rămână detaşamentul de avant-gardă al tehnicii. Astfel, rolul profesorului de fizică devine foarte important în cadrul corelaţiei fizică-tehnică prin intermediul atelierului şcoală şi a orelor de practică. Inginerul-cadai didactic şi maistrul instructor se sprijină în activitatea lor de la clasă pe cunoştinţele de fizică ale elevilor.

Reforma învăţământului românesc trebuie să realizeze corelarea diferitelor programe şcolare dar şi formarea unui nou mod de gândire didactic, în pas cu însuşirea unui nou mod de gândire didactic, în pas cu evoluţia de la ştiinţe autonome spre ştiinţe de graniţă şi interdisciplinare, în pas cu însuşirea unui limbaj ştiinţific interdisciplinar.

Elevii vor fi educaţi în spirit euristic pentru a putea face ei singuri trimiteri interdisciplinare datorită conexiunilor puternice observate în planul realităţii şi frontierelor relative sau arbitrare dintre ştiinţe.

Azi, Fizica şi Chimia au devenit instrumente ale Biologiei şi surprind problemele fundamentale ale vieţii. Fizica şi Chimia nu sunt subiecte de discuţie ci un mod de gândire, ele prelucrând cunoştinţe despre natură şi trebuie prezentate elevilor ca procese şi nu ca poduse finite

Astfel, în cadrul noilor planuri de învăţământ devine tot mai dificilă misiunea profesorilor de Fizică, Biologie şi Chimie la acele profile unde orele alocate acestor discipline se reduc sau chiar dispar în clasa a Xl-a şi a XII-a.

Trimiterile disciplinare se pot face doar atunci când există componente comune de structură, teoretice şi funcţionale ale disciplinelor respective. Trebuie organizate cunoştinţele pe baza unui punct de vedere unitar,fiecare disciplină păstrându-şi autonomia gnoseologică, specializarea şi independenţa, integrându-se sistemului global de cunoştinţe. Metodologic trebuie găsit modul de formare a atitudinilor interdisciplinare prin aplicarea metodelor cu grad înalt de generalitate (a experimentului, demonstrativă, a modelării, etc). Elevii trebuie să devină spirite deschise, capabili să sesizeze noul, să-1 înglobeze, să facă abordări inedite, să fie flexibili în gândire. Nu trebuie omis faptul că din puct de vedere didactic, istoric şi metodologic diviziune în mai multe discipline a ştiinţei implică aproximaţii şi simplificări a realităţii, operaţii necesare pentru înţelegerea întregului în ansablul său. Orice ştiinţă a naturii poate fi încadrată de o dublă ştiinţă umană (antropologică), ceea ce necesită o cercetare a rădăcinilor umane şi istorice ale ştiinţei respective şi o cercetare a consecinţelor dezvoltării acelei ştiinţe pentru viaţa şi gândirea umnă (ntropogeografia, medicina aerospaţială, radiobiologia, biofizica).

Se poate spune că dezvoltarea unui domeniu oarecare al cunoaşterii nu se produce izolat, fără corelaţii cu progresele fizicii, chimiei, biologiei.
Noua activitate trebuie sa-şi tragă succesul din asocierile provocate de contactul ştiinţelor şi de transferul metodelor şi a limbajelor.

Este valabilă şi azi ideea lui Heisenberg: „ Pentru ştiinţele naturii obiectul cercetării nu-l mai reprezintă natura în sine, ci natura supusă întrebărilor omului, astfel că şi în acest domeniu omul nu se întâlneşte din nou decât cu el însuşi."

In acest spirit, considerăm că prezenţa curriculum-ului la decizia şcolii în planurile cadru de învăţământ constituie o oportunitate. Astfel, se vine în întâmpinarea dorinţei unor profesori, de a depăşi conţinuturile din trunchiul comun (fapt ce nu se poate realiza în una şi două ore pe săptămână),fiind şi o dovadă în plus a unui învăţământ deschis, consonant cu democratizarea societăţii noastre.
Prin sistemul opţiunilor multiple sunt create şanse de adecvare şi definire a traseelor individuale de învăţare ale elevilor.

Pe lângă decizia de tip curricular a fiecărei şcoli (am putea spune - a fiecăruia dintre noi), are loc implicarea familiei în viaţa şcolii, realizarea de noi programe fiind axată pe dobândirea de către elevi a unor cunoştinţe funcţionale şi a unor competenţe complexe şi variate, nu doar intelectuale.

Se pot realiza astfel conţinuturi axate pe promovarea interdisciplinarităţii în învăţământul liceal pornind de la următoarele premise:
• contextul sistemului de învăţământ educativ acual permite promovarea interdisciplinarităţii
• existenţa unor discipline susceptibile de a fi tratate interdisciplinar
• constituirea ştiinţelor de graniţă şi extinderea cercetărilor bidisciplinarc
• curriculum şcolar facilitează promovarea interdisciplinarităţii, un rol important jucându-l C.D.Ş.-ul.

Toate acestea presupun revizuirea opticii asupra învăţării, implicit existenţa unui învăţământ modern, deoarece „interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a conţinutului învăţării, cu implicaţii asupra întregii strategii de proiectare curriculum-ului, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadail diferitelor discipline de învăţământ şi care facilitează contextualizarea şi aplicarea cunoştinţelor şcolare, în diferite situaţii de viaţă" - Carmen Creţu, „Conţinutul procesului de învăţământ, componentă a curriculum-ului", Polirom, Iaşi, 1998.

Este regretabil faptul că, de la demararea reformei învăţământului şi până acum, au apărut disfuncţii în politica educaţională care au dus, printre altele, la modificarea prin diminuare, anual, a numărului de ore din curriculum la decizia şcolii.

La nivel central s-au creat presiuni în vederea modificării centrului de greutate al acestor orc (vezi filiera tehnologică unde se alocă un număr foarte mare de ore disciplinelor de profil: în trunchiul comun, în C.D.Ş - cu număr bine precizat de ore, în pondere de 50% şi chiar 75% din total, precum şi practică de specialitate).
Local, au fost situaţii în care procesul de consultare a profesorilor şi elevilor a fost formal, orele din C.D.Ş. constituind „rezerva strategică" pentai menţinerea normelor la anumite discipline

Din 1999 C.D.Ş. a găsit adepţi, atât profesori cât şi elevi. Dovadă stau numeroasele teme propuse şi lucrate efectiv la clasă. Suporturile de curs (auxiliare curriculare) realizate pentru diversele programe au fost aprobate la nivel de inspectorat şcolar, dar şi la nivel MEC. Este un argument în plus că aceia care s-au „încumetat" la o astfel de activitate au depus efort şi au tratat problema în intregul ei cu responsabilităţi şi chiar pasiune.
_{sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: curriculum, interdisciplina, fizica, matematica

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 17 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---