Statistics:
Visits: 3,782 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Totul despre fier
Q: | Intreaba despre Totul despre fier |
In prezent fierul constituie cel mai important metal util datorită rolului pe- care îl au cele două aliaje ale sale - fonta şi oţelul - în dezvoltarea societăţii noastre. Atat fonta cat şi oţelul sunt aliaje ale fierului cu carbonul, deosebindu-se în primul rand prin conţinutul de carbon. Oţelul posedă un conţinut mai mic de 2,04% C, valoare care constituie linia de demarcaţie dintre aceste materiale. Eforturile care se fac în prezent în întreaga lume de a produce cat mai mult oţel demonstrează că oţelul este unul din cele mai importante materiale ale epocii noastre.
Nu este întamplător faptul că unul din indicatorii principali după care se apreciază gradul de civilizaţie, atins la un moment dat de un popor, poate fi exprimat şi prin consumul specific de oţel (kg/locuitor). Tocmai din acest motiv Partidul Comunist Român a imprimat un ritm deosebit de ridicat producţiei de oţel din ţara noastră. Ca urmare, de la 18,2 kg oţel/locuitor realizat în 1938, consumul specific de oţel, în 1975, a ajuns la 452 kg/locuitor, el trebuind să atingă în anul 1985 circa 950 kg/locuitor. De precizat că fierul ca atare, adică fierul tehnic pur, are un domeniu destul de restrans de aplicare. Se menţionează utilizarea lui în industria electrotehnică datorită propriei nemagnetic.
Fierul este unul din cele şapte metale din antichitate şi importanţa sa a crescu udata cu perfecţionarea mijloacelor de eximinarare. Unele documente arată că el era 5000 de ani înaintea erei noastre, însă foarte vechi, confecţionate din fier, sunt destul de rare datorită faptului că acest metal se corodeaza uşor.
Fierul face parte din categoria celor mai raspandite metale în scoarţa terestră (4,7%), sub forma de combinaţii chimice (oxizi, carbonaţi, sulfuri punct de vedere chimic este un element din grupa a VIII-a a sistemului periodic, cu numărul 26 şi masa atomică 55,847. în combinaţiile unde fierul prezintă valenţele II, III şi VI, cea mai mare stabilitate chimică avand-o combinaţiile fierului trivalent. La temperatură obişnuită prezintă fenomenul de pasivitate faţă de acizii concentraţi, reacţionand insă cu acizii diluaţi. In aer umed, fierul se oxi rugina formată se compune din FeO OH, şi Fe3O4.
Fierul tehnic pur are o culoare cenuşiu-albăstruie şi posedă următoarele proprietăţi fizice mai importante: greutate specifică 7,86 kg/dm3, temperatura de topire 1 535°C, temperatura de fierbere căldura specifică, la 20°C, 0,464 J/g-°C şi rezistivitate electrică 0,092 mm2/m. Deosebit de importante pentru fonte şi oţeluri sunt sistemul de cristalizare şi formele alotropice ale fierului. Astfel, fu cristalizează în sistemul cubic şi în funcţie de ti peratură se disting patru forme alotropice : fier a, domeniul de stabilitate pană la 770°C, cristalizeaza în sistemul cubic cu volum centrat şi este magnetic; fier, cu domeniul de stabilitate cuprins intre 770 si 910 grade Celsius, avand sistemul de cristalizare cubic cu volum centrat si este nemagnetic; fier cu domeniul de stabilitate cuprins intre între 910 şi 1 400°C, cristalizează în sistemul cubic cu feţe centrate şi este nemagnetic ; fier , avand domeniul de stabilitate cuprins între 1 400 şi 1535°C, cristalizează în sistemul cubic cu volum centrat şi este nemagnetic.
Fierul este un metal moale din care motiv, exceptand alungirea, prezintă proprietăţi mecanice inferioare, astfel : rezistenţă de rupere la tracţiune 25 daN/mm2, aiungire 50% rezilienţă (KCU) 30 dNm/cm2 şi duritate Brinell (HB) 80. Carbonul, în diferite proporţii sau chiar în cantităţi mici, influenţează substanţial proprietăţile fizico-mecanice ale fierului formand cele două mari clase de aliaje : fonte şi oţeluri. Se mai menţionează tendinţa fierului de a forma, cu unele metale sau semimetale (Mn, Si, Cr, W etc.) o categorie de aliaje speciale, numite feroaliaje şi care sunt utilizate în special la obţinerea numeroaselor mărci de fonte şi oţeluri.
Nu este întamplător faptul că unul din indicatorii principali după care se apreciază gradul de civilizaţie, atins la un moment dat de un popor, poate fi exprimat şi prin consumul specific de oţel (kg/locuitor). Tocmai din acest motiv Partidul Comunist Român a imprimat un ritm deosebit de ridicat producţiei de oţel din ţara noastră. Ca urmare, de la 18,2 kg oţel/locuitor realizat în 1938, consumul specific de oţel, în 1975, a ajuns la 452 kg/locuitor, el trebuind să atingă în anul 1985 circa 950 kg/locuitor. De precizat că fierul ca atare, adică fierul tehnic pur, are un domeniu destul de restrans de aplicare. Se menţionează utilizarea lui în industria electrotehnică datorită propriei nemagnetic.
Fierul este unul din cele şapte metale din antichitate şi importanţa sa a crescu udata cu perfecţionarea mijloacelor de eximinarare. Unele documente arată că el era 5000 de ani înaintea erei noastre, însă foarte vechi, confecţionate din fier, sunt destul de rare datorită faptului că acest metal se corodeaza uşor.
Fierul face parte din categoria celor mai raspandite metale în scoarţa terestră (4,7%), sub forma de combinaţii chimice (oxizi, carbonaţi, sulfuri punct de vedere chimic este un element din grupa a VIII-a a sistemului periodic, cu numărul 26 şi masa atomică 55,847. în combinaţiile unde fierul prezintă valenţele II, III şi VI, cea mai mare stabilitate chimică avand-o combinaţiile fierului trivalent. La temperatură obişnuită prezintă fenomenul de pasivitate faţă de acizii concentraţi, reacţionand insă cu acizii diluaţi. In aer umed, fierul se oxi rugina formată se compune din FeO OH, şi Fe3O4.
Fierul tehnic pur are o culoare cenuşiu-albăstruie şi posedă următoarele proprietăţi fizice mai importante: greutate specifică 7,86 kg/dm3, temperatura de topire 1 535°C, temperatura de fierbere căldura specifică, la 20°C, 0,464 J/g-°C şi rezistivitate electrică 0,092 mm2/m. Deosebit de importante pentru fonte şi oţeluri sunt sistemul de cristalizare şi formele alotropice ale fierului. Astfel, fu cristalizează în sistemul cubic şi în funcţie de ti peratură se disting patru forme alotropice : fier a, domeniul de stabilitate pană la 770°C, cristalizeaza în sistemul cubic cu volum centrat şi este magnetic; fier, cu domeniul de stabilitate cuprins intre 770 si 910 grade Celsius, avand sistemul de cristalizare cubic cu volum centrat si este nemagnetic; fier cu domeniul de stabilitate cuprins intre între 910 şi 1 400°C, cristalizează în sistemul cubic cu feţe centrate şi este nemagnetic ; fier , avand domeniul de stabilitate cuprins între 1 400 şi 1535°C, cristalizează în sistemul cubic cu volum centrat şi este nemagnetic.
Fierul este un metal moale din care motiv, exceptand alungirea, prezintă proprietăţi mecanice inferioare, astfel : rezistenţă de rupere la tracţiune 25 daN/mm2, aiungire 50% rezilienţă (KCU) 30 dNm/cm2 şi duritate Brinell (HB) 80. Carbonul, în diferite proporţii sau chiar în cantităţi mici, influenţează substanţial proprietăţile fizico-mecanice ale fierului formand cele două mari clase de aliaje : fonte şi oţeluri. Se mai menţionează tendinţa fierului de a forma, cu unele metale sau semimetale (Mn, Si, Cr, W etc.) o categorie de aliaje speciale, numite feroaliaje şi care sunt utilizate în special la obţinerea numeroaselor mărci de fonte şi oţeluri.
- Muschii ischiogambrieri (8878 visits)
- Muschii gatului (7011 visits)
- Alcatuirea generala a corpului uman (3683 visits)
- Muschii miscarilor de pronatie-supinatie (3658 visits)
- Materiale rezistente la temperaturi inalte (3537 visits)
- Caile respiratorii extrapulmonare (3524 visits)
- Respiratia tisulara (3199 visits)
- Osmiul, metalul cel mai greu (3001 visits)
- Totul despre wolfram (2897 visits)
- Totul despre fier (2804 visits)
- Centura scapulara (2514 visits)
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei (2508 visits)
- Totul despre beriliu (2500 visits)
- Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului (2460 visits)
- Muschii membrului inferior (2409 visits)
- Curriculum la decizia scolii oportunitate in abordarea interdisciplinara a fizicii
- Cum este impartit corpul omenesc
- Bio-mecanica miscarilor gleznei
- Muschii gleznei si piciorului- extrinseci plantari
- Muschii gleznei si piciorului- intrinseci plantari
- Celula
- Clasificare tesuturilor, organelor, sistemelor si aparatelor corpului omenesc
- Alcatuirea generala a corpului uman
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei
- Aparatul respirator si fiziologia respiratiei
- Coordonarea umorala si nervoasa a organismului
- Cauzele imbolnavirii aparatului respirator
Categorie: Stiinta si Tehnica - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)
Data Adaugarii: 09 October '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :