A. PÄ‚RÅ¢ILE CORPULUI OMENESC
Corpul omului este alcătuit din următoarele părÅ£i: cap (caput), gât (collum), trunchi (truncus) ÅŸi membre (membra) superioare ÅŸi inferioare. Delimitarea părÅ£ilor corpului se face cu ajutorul liniilor convenÅ£ionale, trasate prin repere naturale (proeminenÅ£e osoase, depresiuni osoase, proeminenÅ£e musculare, pliuri tegumentare). Limita dintre cap ÅŸi gât este reprezentată de o linie convenÅ£ională numită linia cefalo -cervicală, care uneÅŸte următoarele repere naturale: punctul antropometric - gnation, marginea inferioară a corpului mandibulei, punctul antropometric - gonion, orizontala care uneÅŸte punctul gonion cu marginea anterioară a muÅŸchiului sternocleidomastoidian, pe care urcÃ„Æ ’ pnă la vârful procesului mastoid ÅŸi se continuă pe linia nucală superioară pnă la protuberanta occipitală externă (punctul antropometric - inion).

Limita dintre gât şi trunchi este dată de linia convenţională cervico-toracică, care uneşte următoarele repere naturale: incizura jugulară a manubriului sternal, marginea posterioară a claviculei, acromion, procesul spinos al celei de-a şaptea vertebră cervicală. Limita dintre trunchi şi membrul superior este linia toraco-brahială, care uneşte acromionul cu pliul axilar posterior. Limita dintre trunchi şi membrul inferior este reprezentată de linia pelvi-femurală, care uneşte următoarele repere naturale: marginea superioară a sinfizei pubiene, plica inghinală, spina iliacă antero-superioară, creasta iliacă, spina iliacă postero-superioară şi şanţul interfesier.

B. REGIUNILE PÄ‚RÅ¢ILOR CORPULUI OMENESC (REGIONES CORPORIS HUMANI)
a. Regiunile capului (regiones capitis) Descriem la nivelul capului două părţi: una superioară, numită cranium, ce adăposteşte encefalul şi receptorii analizatorului auditiv şi alta inferioară, numită facies sau faţă, ce găzduieşte organe ale aparatului de import a materiei (respirator şi digestiv) şi receptorii unor analizatori (vizual, gustativ, olfactiv). Limita dintre craniu şi facies este reprezentată de o linie convenţională care uneşte următoarele repere naturale: punctul antropometric - glabela, arcada sprâncenoasă, muchia superioară a arcadei zigomatice, tragus, marginea inferioară a pavilionului urechii şi vrful procesului mastoid al osului temporar.

La nivelul părţii superioare a capului (cranium), regiunile corespund oaselor cutiei craniene şi poartă numele acestora. Se pot delimita trei regiuni mediane impare: frontală, parietală, occipitală şi două regiuni laterale pare: temporală şi infratemporală. La nivelul părţii inferioare a capului (facies), regiunile se grupează în mediane: nazală, polară, mentonieră şi laterale: orbitală, infraorbitală, bucală, zigomatică şi parotideomaseterică.

b. Regiunile gâtului (Regiones cervicales)
Din punct de vedere topografic, gtul are trei mari regiuni: regiunea cervicală anterioară (Regio cervicalis anterior sive Trigonum colii anterius), regiunea cervicală laterală (Regio cervicalis lateralis sive Trigonum colii laterale) şi regiunea cervicală posterioară (Regio cervicalis posterior sive Trigonum colii posterior).
Regiunea cervicală anterioară (Regio cervicalis anterior sive Trigonum colii anterius) este cuprinsă între baza mandibulei şi marginea posterioară a muşchilor sternocleidomastoidieni. Prin planul medio-sagital, ea poate fi împărţită în două hemiregiuni simetrice, dreaptă şi stngă. Fiecărei hemiregiuni îi descriem următoarele triunghiuri: Triunghiul submental sau suprahioidian (Trigonum submentale), Triunghiul carotidian (Trigonum caroticum) şi Triunghiul muscular sau carotidian inferior (Trigonum musculare sive Trigonum omotracheale) şi Triunghiul submandibular (Trigonum submandibulare) sau triunghiul digastric care este delimitat de baza mandibulei şi cele două pntece, anterior şi posterior, al muşchiului digastric. Triunghiul submental sau suprahioidian este delimitat de cei doi pnteci anteriori ai muşchiului digastric şi corpul osului hioid.

Triunghiul carotidian (Trigonum caroticum) este mărginit de pntecele posterior al muşchiului digastric, pntecele superior al muşchiului omohioidian şi marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian. Triunghiul muscular sau carotidian inferior sau Triunghiul omotraheal are suprafaţa delimitată de pntecele superior al muşchiului omohioidian, de marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian şi de linia mediană anterioară a gtului. Intre marginile anterioară şi posterioară ale muşchiului sternocleidomastoidian se găseşte regiunea sternocleidomastoidiană (Regio sternocleidomastoidea). Regiunea cervicală laterală (Regio cervicalis lateralis sive Trigonum colii laterale) este cuprinsă între marginea superolaterală a muşchiului trapez şi marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian.

Această regiune este traversată de pntecele inferior al muşchiului omohioidian care o împarte în două suprafeţe triunghiulare mai mici: triunghiul omotrapezian şi triunghiul supraclavicular sau omoclavicular (Trigonum omoclaviculare). în partea posterioară a gtului, care cuprinde fosa supraclavicular mare (Fossa supraclavicularis major) între marginile superolateral ale muşchiului trapez şi regiunea posterioară a gtului (Regio cervicalis posterior sive Regio colii posterior), numită şi ceafa (Nucha).

3. REGIUNILE TRUNCHIULUI
Trunchiul, ca parte a corpului omenesc, este împărţit în torace şi abdomen, printr-o linie convenţională care uneşte următoarele repere naturale: procesul xifoid al sternului, arcul costal pnă la coasta a X-a, marginea inferioară a coastei a XII-a şi procesul spinos al vertebrei a XII-a toracale.

La nivelul feţei anterioare a toracelui se descriu următoarele regiuni: regiunile toracale anterioare şi laterale (Regiones thoracicae anteriores et lateralis), regiunea infraclaviculară (Fossa infraclavicularis); regiunea pectorală (Regio pectoralis) şi regiunea axilară (Regio axilaris); regiunea presternală (regio presternalis) şi triunghiul deltopectoral (Trigonum deltopectorale sive Trigonum clavipectorale).
Regiunile abdominale (Regiones abdominales). La nivelul abdomenului se descriu următoarele regiuni: regiunea hipocondrică (Regio hypocondrica sive Hypocondrium), regiunea epigastrică (Regio epigastrica sive Epigastrium), regiunea laterală (Regio lateralis sive Latus), regiunea ombilicală (Regio ombilicalis sive Umbilicus), regiunea inghinală (Regio inghinalis sive Inguen) şi regiunea pubiană (Regio pubica sive Hypogastrium).

Trunchiul prezintă pe faţa posterioară următoarele regiuni, numite regiuni ale spatelui (Regio dorsi); vertebrală (Regio vertebralis), scapulară (Regio scapularis), infrascapulară (Regio infrascapularis), lombară (Regio lombaris), sacrală (Regio sacralis) şi Triunghiul de ascultare (Trigonum auscultationis). La nivelul pelvisului trunchiul prezintă regiunea perineală (Regio perinealis) sau perineul. Perineul se împarte într-o regiune anterioară (Regio urogenitalis) şi alta posterioară (Regio analis).

4. REGIUNILE MEMBRULUI SUPERIOR (REGIONES MEMBRI SUPERIORIS).
Se delimitează la nivelul umărului (Regio deltoidea), braţului (Regio brachii anterior şi Regio brahii posterior), cotului (Regio cubitalis anterior şi Regio cubitalis posterior), antebraţului (Regio antebrachii anterior şi Regio antebrachii posterior) şi minii (Regio dorsalis manus şi Palma sive Regio palmaris).

5. REGIUNILE MEMBRULUI INFERIOR (REGIONES MEMBRI INFERIORIS) se trasează la nivelul pelvisului (Regio glutealis), coapsei (Regio femoris anterior şi Regio femoris posterior), genunchiului (Regio genus anterior şi Regio genus posterior), gambei (Regio cruris anterior şi Regio surae), piciorului (Dorsum pedis sive Regio dorsalis pedis).

sursa imaginii http://www.mercolahealthyskin.com

---

Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, brate, picioare

---

Categorie: Stiinta si Tehnica  - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)

Data Adaugarii: 31 January '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---