Statistics:
Visits: 4,086 Votes: 2 Fame Riser |
Fame Rank
9
Fame Riser
|
|||||||||||
O scrisaore pierduta, Demonsratia ca este comedie
Q: | Intreaba despre O scrisaore pierduta, Demonsratia ca este comedie |
Comedia este o specie a genului dramatic avand ca trasatura principala numeraosele situatii si intamplari care starnesc rasul. Conflictul comediei este unul derizoriu, bazat pe niste fapte aproape fara importanta pentru personaje.In comedie apar toate formele de realizare a comicului, iar pesonajele apartin unor tipologii literare variate.Intentia autorului in aceasta specie a genului dramatic este de a satiriza moravuri defectoase sau defecte umane pentru a contribui astfel la corectarea lor.
'O scrisoare pierduta' incepe cu discutia dintre Tipatescu, primarul orasului, si Pristanda in care este pomenita pentru prima oara scrisoarea. Nae Catavencu, presedintele partidudului de opozitie si director al ziarului Racnetul Carpatilor isi doreste sa devina deputat, incercand sa i nlature in acest scop canditatul partidului aflat la putere , avocatul Tache Farfuridi. Mijlocul de care se foloseste Catavencu pentru a-si atinge scopul este santajul, de fapt o scrisoare de amor pe care prefectul Stefan Tipatescu, i-a trimis-o Zoei Trahanache, sotia lui Zaharia Trahanache, presedintele partidului aflat la putere. Catavencu il ameninta pe Tipatescu ca daca nu voteaza pentru el, va publica scrisoarea de amor in ziarul la care este proprietar. Pretextul conflictului este publicarea scrisorii in ziar, care nu ar afecta foarte grav existenta personajelor. Conflictul este asadar derizoriu si starneste rasul. Conflictul este solutionat pozitiv, favorabil pentru ambele tabere politice : Dandanache ajunge deputat si Catavencu scapa nepedepsit iar totul se sfarseste cu o mare petrecere.
Modul in care personajele discuta, intrarile si iesirile cetateanului turmenetat, pierderile si gasirile repetate a scrisorii, scena din sala electorala si multe altele, toate starnesc rasul spectatorului si cititorului.
Aparitia efectiva in piesa a personajului Agamemnon Dandanache, se petrece doar in actul al patrulea cand actiunea se apropie de final, iar echilibrul este pe cale sa fie restabilit. Aceste aspecte sunt compensate de curiozitatea pe care cititorul o manifesta fata de acest personaj, în aparenta misterios, curiozitate stimulata de lovitura de teatru al carei protagonist este Dandanache.
Scrisoarea, obiectul santajului, imparte personajele in doua categorii : cei care vor sa o recupereze, care fac parte din partidul aflat la putere si cei care o detin si fac parte din partidul de opozitie.
Tipatescu, tipul primului amorez, este amantul Zoei Trahanche care este sotia presedintelui comitetului, Zaharia Trahanache. Aceste trei personaje formeaza triunghiul conjugal. Personajelor sunt caricaturizate, trasaturile lor fiind puternic accentuate pentru a servi unui scop evident moralizator.
Scriitorul caricaturizeaza trasatura distincta a fiecarui personaj, obtinand efecte comice din diferenta creata intre atitudinea reala si parerea pe care o are personajul despre sine. De pilda, Catavencu se crede un om cult, un om politic de mare valoare dar din replicile lui si din explicatile total gresite a unor cuvinte reiese falsa cultura a personajului. Ca si in cazul celorlalte personaje, defectul gros subliniat anuleaza personalitatea individului , iar modalitatea de realizare artistica poarta numele de comic de caracter. Cargiale mai ridiculizeaza personajele operei prin indicatiile regizorale care contin amanunte distinctive pentru fiecare personaj. Ridiculizarea directa a personajului prin consemnarile parantetice ale autorului, costitue comicul de intentie. Comicul de limbaj se realizeaza prin pronuntarea gresita a unor neologisme(famelie, renumeratie etc.), ticurile verbale(curat murdar), nonsensurile, truismele si greselile de exprimare care starnesc rasul. Adaugarea in fata fiecarei concluzii trase de Tipatescu, cuvantul 'curat' demonstreaza viclenia lui Pristanda care este tot timpul de acord cu primar astfel lasand impresia acestuia ca el este un bun politist. Aceste repetari a unor espresii de catre un personaj starnesc rasul spectatorului.
In concluzie, avand toate trasaturile unei comedii se poate afirma apartenenta operei 'O scrisoare pierduta ' de I.L. Cargiale la aceasta specie a genului dramatic.
'O scrisoare pierduta' incepe cu discutia dintre Tipatescu, primarul orasului, si Pristanda in care este pomenita pentru prima oara scrisoarea. Nae Catavencu, presedintele partidudului de opozitie si director al ziarului Racnetul Carpatilor isi doreste sa devina deputat, incercand sa i nlature in acest scop canditatul partidului aflat la putere , avocatul Tache Farfuridi. Mijlocul de care se foloseste Catavencu pentru a-si atinge scopul este santajul, de fapt o scrisoare de amor pe care prefectul Stefan Tipatescu, i-a trimis-o Zoei Trahanache, sotia lui Zaharia Trahanache, presedintele partidului aflat la putere. Catavencu il ameninta pe Tipatescu ca daca nu voteaza pentru el, va publica scrisoarea de amor in ziarul la care este proprietar. Pretextul conflictului este publicarea scrisorii in ziar, care nu ar afecta foarte grav existenta personajelor. Conflictul este asadar derizoriu si starneste rasul. Conflictul este solutionat pozitiv, favorabil pentru ambele tabere politice : Dandanache ajunge deputat si Catavencu scapa nepedepsit iar totul se sfarseste cu o mare petrecere.
Modul in care personajele discuta, intrarile si iesirile cetateanului turmenetat, pierderile si gasirile repetate a scrisorii, scena din sala electorala si multe altele, toate starnesc rasul spectatorului si cititorului.
Aparitia efectiva in piesa a personajului Agamemnon Dandanache, se petrece doar in actul al patrulea cand actiunea se apropie de final, iar echilibrul este pe cale sa fie restabilit. Aceste aspecte sunt compensate de curiozitatea pe care cititorul o manifesta fata de acest personaj, în aparenta misterios, curiozitate stimulata de lovitura de teatru al carei protagonist este Dandanache.
Scrisoarea, obiectul santajului, imparte personajele in doua categorii : cei care vor sa o recupereze, care fac parte din partidul aflat la putere si cei care o detin si fac parte din partidul de opozitie.
Tipatescu, tipul primului amorez, este amantul Zoei Trahanche care este sotia presedintelui comitetului, Zaharia Trahanache. Aceste trei personaje formeaza triunghiul conjugal. Personajelor sunt caricaturizate, trasaturile lor fiind puternic accentuate pentru a servi unui scop evident moralizator.
Scriitorul caricaturizeaza trasatura distincta a fiecarui personaj, obtinand efecte comice din diferenta creata intre atitudinea reala si parerea pe care o are personajul despre sine. De pilda, Catavencu se crede un om cult, un om politic de mare valoare dar din replicile lui si din explicatile total gresite a unor cuvinte reiese falsa cultura a personajului. Ca si in cazul celorlalte personaje, defectul gros subliniat anuleaza personalitatea individului , iar modalitatea de realizare artistica poarta numele de comic de caracter. Cargiale mai ridiculizeaza personajele operei prin indicatiile regizorale care contin amanunte distinctive pentru fiecare personaj. Ridiculizarea directa a personajului prin consemnarile parantetice ale autorului, costitue comicul de intentie. Comicul de limbaj se realizeaza prin pronuntarea gresita a unor neologisme(famelie, renumeratie etc.), ticurile verbale(curat murdar), nonsensurile, truismele si greselile de exprimare care starnesc rasul. Adaugarea in fata fiecarei concluzii trase de Tipatescu, cuvantul 'curat' demonstreaza viclenia lui Pristanda care este tot timpul de acord cu primar astfel lasand impresia acestuia ca el este un bun politist. Aceste repetari a unor espresii de catre un personaj starnesc rasul spectatorului.
In concluzie, avand toate trasaturile unei comedii se poate afirma apartenenta operei 'O scrisoare pierduta ' de I.L. Cargiale la aceasta specie a genului dramatic.
Tag-uri: comedie, genul dramatic, personaje |
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 16 January '13
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :