Piesa "O Scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale este o comedie de moravuri in care autorul prezinta viata publica si de familie a unor politicieni, care ajunsi la putere prin ambitie, se caracterizeaza prin parvenitism. In aparenta interesele eroilor sint contrare, dar in realitate ele se armonizeaza, pentru ca toti stiu sa speculeze avantajele unui regim politic "curat constitunional, in folosul lor".

Piesa se remarca prin arta compozitiei.

Tehnica folosita este cea a amplificarii treptate a conflictului, tehnica cunoscuta sub numele de tehnica bulgarului de zapada.

Astfel se intilnesc procedee, motive si modalitati simultane, autorul prezentind comic evenimentele, comportarile oamenilor, ideile si cuvintele.
Astfel:
-Comicul de limbaj este cel mai bine realizat. Limbajul fo losit de personaje caracterizeaza personajele, profesia, nivelul de cultura, inteligenta, apartenenta politica. Cu putine exceptii, personajele se exprima gresit:

1. Cuvintele sint deformate prin:
-pronuntare gresita: "renumeratie";
-etimoligie populara "capitalisti" in loc de locuitorii capitalei;
-folosirea unor termene fara sens "liber schimbist" in loc de elastic in conceptie;

2. Incalcarea regulilor gramaticale si a logicii:
-contradictie in termeni "12 trecut fix";
-nonsensul "revizuirea constitutiei";

3. Repetitia:
-la multe personaje nu are importanta ce spun, ci cum spun;

4. Nepotrivirea rezultata :
-dintre limbajul folosit de unele personaje in unele situatii concrete (Catavencu vorbeste in fata lui Pristanda oratoric, sententios, renuntind la stilul sau obisnuit, "familiar");
-consecintele folosirii acestui limbaj sint comice pentru ca este evidenta nepotrivirea, neconcordanta intre personaje, felul lor obisnuit de a fi si limbajul folosit in acel moment;
-Comic de nume: folosit si de V. Alecsandri. Prin alegerea numelor se sublinieaza trasaturile importante ale personajelor, originea sau rolul lor in desfasurarea evenimentelor.

Astfel: -aluziile culinare: Farfuridi, Brinzovenescu;
-diminutivele ridicole: Aganita;
sugereaza trastaturile personajelor: prostia, demagogia, fiind nu numai o sursa de ris, amuzament, dar si un instrument de satira.

Ibraileanu aprecieaza talentul dramaturgului in alegerea numelor personajelor considerind ca "ele nu puteau sa aiba alt nume".

-Comic de situatie: I.L.Caragiale foloseste scheme tipice din literatura universala: incurcatura, confuzia, coincidenta, repetitia, etc.. Fiecare scena in parte si piesa in totalitate, se bazeaza pe astfel de scheme. Astfel in piesa care este o comedie in excelenta apar personaje comice, cu idei si limbaj comic.
-Comicul de caracter:
-I.L.Caragiale este cel mai mare creator de tipuri in literatura romana, fiecare erou caracterizindu-se prin trasaturi de caracter particulare astfel ca nici unul nu se aseamana cu celalalte.
Astfel apare : -tipul politic si al demagogului: Catavencu, Farfuridi, Dandanache;
-tipul cetateanului: cetateanului turmentat;
-tipul functionarului Catindatul;
-tipul politistului: Pristanda;
-tipul primul amorez : Rica, Chiriac;
-Comic al intentiilor: rezulta din atitudinea scriitorului fata de evenimente si oameni, folosind: ironia si umorul. Scriitorul prezinta cu ironie si umor eroii ridicoli, punidu-i in situatii absurde, transforminu-i in simple marionete (Catarencu, Farfuridi ).

Prin folosirea unor mijloace de realizare a comicului, prin prezentarea realitatii rominesti, creind scene si tipuri originale I.L.Caragiale s-a ridicat la o valoare artistica universala, prin putere de generalizare, sinteza, satira viciilor si prin aspiratia spre o umanitate superioara.

---

Tag-uri: referat, i.l. caragiale, comedie, comicul

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 29 November '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---