Statistics:
Visits: 1,770 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
O scrisoare pierduta
Q: | Intreaba despre O scrisoare pierduta |
Comedia este o specie a genului dramatic care satirizează întâmplări, aspecte sociale, moravuri prin intermediul personajelor ridicole, intr-e care se nasc conflicte puternice. Principalul mijloc artistic este comicul, modalităţile de construire ale lui fiind diverse: comic de situaţii, de caracter, de limbaj, de moravuri, de intenţie, de nume.
"O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale este o comedie care întruneşte atât caracteristicile unei creaţii dramatice, cat si pe cele ale speciei. Astfel, ca orice opera dramatică, a fost scrisa cu scopul de a fi reprezentata pe scenă si este structurată, in patru acte si mai multe scene; apar indicaţiile scenice cu referiri la decor si jocul actorilor, principalele moduri de expunere sunt d ialogul si monologul. Aparţinând ca specie comediei, ca mijloace artistice, subiectul este construit prin comicul de situaţii in care sunt puse personajele, conturate, la rândul lor prin comicul de moravuri, de caracter, de limbaj si de nume.
"O scrisoare pierdută" este o comedie de moravuri politice, ilustrând dorinţa de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea deputaţilor.
O alta trăsătură a comediei este si prezenta conflictului dramatic intr-e reprezentanţi opoziţiei- Caţavencu si grupul de intelectuali independenţi membrii partidului de guvernământ- Stefan Tipatescu, Zaharia si Zoe Trahanache, Farfuridi.
Acţiunea este limitata in timp si spaţiu, locul este capitala unui judeţ de munte, întâmplările fiind plasate la sfârşitul secolului al XIX-lea, in timpul alegerilor parlamentare. Acţiunea poate fi rezumata pe momentele subiectului.
Expoziţiunea îl prezintă pe Ghiţă Pristanda, poliţaiul oraşului, care ii raportează servil lui Tipatescu prefectul judeţului, îndeplinirea misiunii pe care o avusese noaptea trecuta. El aflase ca Nae Caţavencu este in posesia unui document important, care poate face posibila alegerea sa ca deputat.
Intriga se consuma înainte de începerea acţiunii si este determinata de pierderea unei scrisori de amor a prefectului către Zoe, soţia lui Trahanache seful filialei partidului din judeţ. Nae Caţavencu, avocat in opoziţie si directorul ziarului "Răcnetul Carpaţilor", îl şantajează pe prefect.
Desfăşurarea acţiunii cuprinde evenimentele referitoare la ameninţările lui Caţavencu, la percheziţionarea si arestarea abuziva a lui Caţavencu din ordinul prefectului, la încercările acestuia de a-i oferi funcţii. Zoe ii va promite lui Caţavencu sprijinul pentru candidatura, de frica sa nu fie compromisa prin publicarea scrisorii. Punctul culminant se declanşează odată cu venirea de la centru a dispoziţiei sa fie trecut pe lista candidaţilor Agamemnin Dandanache. In timpul încăierări ce se naşte la adunarea electorala când Trahancahe anunţa numele lui Danadanache, Caţavencu pierde pălăria, in căptuşeala căreia era scrisoarea. In final soseşte Dandanache care va fi ales, Caţavencu conduce manifestaţia in cinstea lui, toată lumea se împacă.
Fiind o comedie, exista o varietate de mijloace de realizare a comicului. Exista un comic de situaţii - pierderea si găsirea scrisorii, de limbaj provocat de pronunţarea greşită a neologismelor "famelie", etc. Comic de intenţie, autorul îşi priveşte cu ironie si umor personajele ridicole.
Comicul de moravuri rezulta din relaţiile dintre personaje, cum ar fi triunghiul conjugal Zoe– Trahanache– Tipatescu. Comicul de caracter creează tipuri de personaje ridicole: Pristanda– tipul slugarnicului, Caţavencu- tipul demagogului; Farfuridi- tipul prostului, Cetăţeanul turmentat- alegătorul ameţit. Comicul de nume ilustrează principalele trăsături: Pristanda sugerează caracterul servil fata de şefi deoarece "pristanda" este un joc popular; Caţavencu vine de la “cată" care înseamnă palavragioaica sau "caţaveică" haina cu doua fete, de unde reiese demagogia si ipocrizia personajului.
"O scrisoare pierdută" aparţine genului dramatic, specia comedie, deoarece autorul satirizează întâmplările, aspectele sociale, defectele, prin intermediul personajelor ridicole, stârnind rasul cu scopul de a le îndrepta. Principalele moduri de expunere sunt dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face indirect, prin vorbe, fapte ori direct de către alte personaje.
"O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale este o comedie care întruneşte atât caracteristicile unei creaţii dramatice, cat si pe cele ale speciei. Astfel, ca orice opera dramatică, a fost scrisa cu scopul de a fi reprezentata pe scenă si este structurată, in patru acte si mai multe scene; apar indicaţiile scenice cu referiri la decor si jocul actorilor, principalele moduri de expunere sunt d ialogul si monologul. Aparţinând ca specie comediei, ca mijloace artistice, subiectul este construit prin comicul de situaţii in care sunt puse personajele, conturate, la rândul lor prin comicul de moravuri, de caracter, de limbaj si de nume.
"O scrisoare pierdută" este o comedie de moravuri politice, ilustrând dorinţa de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea deputaţilor.
O alta trăsătură a comediei este si prezenta conflictului dramatic intr-e reprezentanţi opoziţiei- Caţavencu si grupul de intelectuali independenţi membrii partidului de guvernământ- Stefan Tipatescu, Zaharia si Zoe Trahanache, Farfuridi.
Acţiunea este limitata in timp si spaţiu, locul este capitala unui judeţ de munte, întâmplările fiind plasate la sfârşitul secolului al XIX-lea, in timpul alegerilor parlamentare. Acţiunea poate fi rezumata pe momentele subiectului.
Expoziţiunea îl prezintă pe Ghiţă Pristanda, poliţaiul oraşului, care ii raportează servil lui Tipatescu prefectul judeţului, îndeplinirea misiunii pe care o avusese noaptea trecuta. El aflase ca Nae Caţavencu este in posesia unui document important, care poate face posibila alegerea sa ca deputat.
Intriga se consuma înainte de începerea acţiunii si este determinata de pierderea unei scrisori de amor a prefectului către Zoe, soţia lui Trahanache seful filialei partidului din judeţ. Nae Caţavencu, avocat in opoziţie si directorul ziarului "Răcnetul Carpaţilor", îl şantajează pe prefect.
Desfăşurarea acţiunii cuprinde evenimentele referitoare la ameninţările lui Caţavencu, la percheziţionarea si arestarea abuziva a lui Caţavencu din ordinul prefectului, la încercările acestuia de a-i oferi funcţii. Zoe ii va promite lui Caţavencu sprijinul pentru candidatura, de frica sa nu fie compromisa prin publicarea scrisorii. Punctul culminant se declanşează odată cu venirea de la centru a dispoziţiei sa fie trecut pe lista candidaţilor Agamemnin Dandanache. In timpul încăierări ce se naşte la adunarea electorala când Trahancahe anunţa numele lui Danadanache, Caţavencu pierde pălăria, in căptuşeala căreia era scrisoarea. In final soseşte Dandanache care va fi ales, Caţavencu conduce manifestaţia in cinstea lui, toată lumea se împacă.
Fiind o comedie, exista o varietate de mijloace de realizare a comicului. Exista un comic de situaţii - pierderea si găsirea scrisorii, de limbaj provocat de pronunţarea greşită a neologismelor "famelie", etc. Comic de intenţie, autorul îşi priveşte cu ironie si umor personajele ridicole.
Comicul de moravuri rezulta din relaţiile dintre personaje, cum ar fi triunghiul conjugal Zoe– Trahanache– Tipatescu. Comicul de caracter creează tipuri de personaje ridicole: Pristanda– tipul slugarnicului, Caţavencu- tipul demagogului; Farfuridi- tipul prostului, Cetăţeanul turmentat- alegătorul ameţit. Comicul de nume ilustrează principalele trăsături: Pristanda sugerează caracterul servil fata de şefi deoarece "pristanda" este un joc popular; Caţavencu vine de la “cată" care înseamnă palavragioaica sau "caţaveică" haina cu doua fete, de unde reiese demagogia si ipocrizia personajului.
"O scrisoare pierdută" aparţine genului dramatic, specia comedie, deoarece autorul satirizează întâmplările, aspectele sociale, defectele, prin intermediul personajelor ridicole, stârnind rasul cu scopul de a le îndrepta. Principalele moduri de expunere sunt dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face indirect, prin vorbe, fapte ori direct de către alte personaje.
Tag-uri: i.l. caragiale, comedie, gen dramatic |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 19 October '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :