„Mitologia şi istoria, sintagmele folclorice şi ale erosului, natura filtrată printr-o stare sufletească anumită reprezintă modalităţi prin care Eminescu se înscrie cu primele sale acorduri lirice în peisajul romantic al poeziei româneşti de odinioară".

Romul Munteanu

Poezia Revedere, face parte din tematica folclorul - izvor de inspiraÅ£ie pentru scriitorii culÅ£i, dovedindu-ne dragostea pe care Eminescu o manifestă faţă de creaÅ£ia populară. In caietele sale manuscrise, s-a găsit un numeros material folcloric, cules de poet sau copiat după alÅ£ii, cuprinzâd basme, proverbe, cântece epice ÅŸi numeroase poezii lirice. Poetul intenÅ£iona să publice o culegere de literatură populară, la fel ca à®naintaÅŸul său Vasile Alecsandri, (pe care-l numise „rege al poeziei, veÅŸnic tânăr ÅŸi ferice"), convins că „O adevărată literatură, care să ne placă nouă ÅŸi să fie originală pentru alÅ£ii, nu se poate întemeia decât pe geniul viu al poporului nostru, pe tradiÅ£iile, obiceiurile ÅŸi istoria lui, pe geniul lui".
Urmând aceste gânduri, poetul realizează creaţia lirică Revedere, într-o formă apropiată de producţiile populare. El îşi imaginează un dialog cu codrul personificat, care i-ar putea răspunde la întrebări, în momentul întâlnirii celor doi, după o lungă despărţire. Dialogul este deschis de poet, care întreabă codrul ce mai face, „Că de când nu te-am văzut, / Multă vreme a trecut, / Şi de când m-am depărtat, / Multă lume am umblat". Observăm folosirea repetiţiei şi a interogaţiei retorice, precum şi muzicalitatea versurilor, specifice folclorului.

În răspunsul pe care îl dă codrul, se ascunde propria filosofie a poetului despre existenţa omului şi a naturii. Codrul îi spune că iarna ascultă cum viscolul îi rupe crengile uscate, iar gerul îi troieneşte cărările apelor. În schimb, vara este mult mai bine, deoarece el ascultă doinele pe care i le cântă femeile, „pe cărare spre izvor", în timp ce vin să-şi umple cofele cu apă. Este un tablou idilic, asemănător cu acela din poezia Vara, de George Coşbuc, ori din Rodica, de Vasile Alecsandri: oamenii sunt integraţi în mijlocul naturii, sincronizându-şi sentimentele cu starea acesteia. Cele două anotimpuri înfăţişate simbolizează etapele vârstei omului: vara fiind în plină putere, iarna fiind la bătrâneţe.

Poetul se adresează din nou codrului, arătându-i că, deşi vremea trece peste el, codrul întinereşte mereu. Codrul, personificat, îi spune că, pentru el, vremea nu are aceleaşi efecte ca pentru oameni, „Că de-i vremea bună rea / Mie-mi curge Dunărea. Observăm muzicalitatea deosebită a acestor versuri, folosirea inversiunii, a enumerării, precum şi rima aparte între cuvinte: „rea sau bună" - ,frunza-mi sună"; „bună, rea" - „Dunărea", asocierea neaşteptată, din care nu e diferită decât o singură literă. Codrul îi explică prietenului său că: „Numai omu-i schimbător, /Pe pământ rătăcitor, /Iar noi locului ne ţinem / Cum am fost aşa rămânem"... Codrul rămâne aproape neschimbat, ca şi întreaga natură: „Marea şi cu râurile, /Lumea cu pustiurile, / Luna şi cu soarele, / Codrul cu izvoarele"... Versurile se aseamănă prin muzicalitate, măsură şi, uneori, rimă cu cele întâlnite în Mioriţa, unde întreaga natură participă, alături de oameni, la acea moarte transfigurată alegoric şi prezentată ca o nuntă.

Poezia Revedere este o creaţie cultă, de factură populară, în care putem urmări ceea ce a reprezentat folclorul pentru Eminescu şi ce a dăruit poetul folclorului. Modelul este al lui Vasile Alecsandri, din Doine, dar Eminescu adânceşte interesul înaintaşului său pentru creaţia populară, fiindu-i superior prin forţa poetică, viziunea filosofică şi tehnica versificaţiei. După cum afirmă chiar Eminescu,, farmecul poeziei populare îl găsesc în faptul că ea este expresia cea mai scurtă a simţămintelor şi a gândurilor poporului".

Urmărind modelul acestei poezii, autorul s-a ridicat, ca un geniu, din adâncurile înţelepciunii populare, reuşind să ajungă Luceafărul poeziei româneşti şi unul dintre cei mai de seamă lirici ai lumii.

---

Tag-uri: poezie

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 07 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---