Statistics:
Visits: 1,200 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale - partea intai
Q: | Intreaba despre Comentariul operei O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale - partea intai |
Opera dramatica a lui Caragiale nu este vasta: O noapte furtunoasa sau Numarul 9 (1879), apoi doua farse modeste, jucate prin 1883-1884: O soacra (Soacra-mea Fifina) si Hatmanul Baltag, ultima scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi, urmate de O scrisoare pierduta (1884) si D'ale carnavalului (1885).
Despre geneza pieselor se stie putin, dar este cert ca dramaturgul revine des asupra textului, cu variante, cunoaste indoiala inaintea rezolvarii conflictelor, parcurgand drumul de la improvizatie la obligatoriu, in conceptia sa, echilibru clasic al constructiei dramatice. Dupa unele marturii, Caragiale scrie cu febrilitate, inaintand dificil, iar slaba receptare, in epoca, a pieselor sale ii provoaca adevarate sincope. Rauvoitorii sau numai ignorantii ii contesta comediile, acuzandu-le de frivolitate.
Dupa caderea la premiera a ultimei sale comedii, urmeaza ani de tacere. In 1888, dupa ezitari si pentru scurta vreme i se incredinteaza directia generala a teatrelor, de fapt a Teatrului National din Bucuresti, functie care nu-i aduce dramaturgului prea multe satisfactii, iar cand revine, in 1890, cu Napasta, i se contesta verosimilitatea psihologica a personajului principal, sau i se aduce penibila acuzatie de plagiat. Dupa aceasta data, cu exceptia monologului 1 Aprilie (1896), Caragiale nu mai adauga operei sale dramatice decat proiecte nefinalizate: prin 1896 solicita directia Teatrului National din Iasi, angajandu-se sa scrie piese originale pentru trupa, cel putin cate "una pe an", sau, in ultimii ani de viata, isi propunea sa reia personaje din comedii in niciodata incheiate, Titirica, Sotirescu & Comp., trimitand totusi companiei Davilla, la inceputul stagiunii 1909, prologul incepem!. Dintr-un motiv sau altul, Caragiale inceteaza, practic, dupa 1890, sa mai compuna pentru spectacol, dar o continuitate exista, prin persistenta in proza de maturitate a structurilor dramatice.
In teatru, rolul lui Caragiale este de a revigora comedia, intemeind-o estetic si restituindu-i statutul de arta, impotriva prejudecatilor publicului. Ideea contemporanilor sai despre comedie era aceeasi ca in anii intemeierii genului la noi. Predominau localizarile si adaptarile, fara exigenta, asadar, a originalitatii intrigii ori a caracterelor, iar comicul era chemat sa indrepte moravurile, despartind binele de rau. Desi domina prin volum repertoriul, comedia se dezvolta lent, destinata fiind exclusiv consumului si subordonata finalitatii etice. Nici elementele de melodrama sau de revista preluate din repertoriul bulevardier francez si foarte gustate in epoca nu sunt menite sa salveze estetic teatrul epocii.
Adevarata mutatie in structura genului dramatic se produce la noi o data cu asimilarea, prin traduceri indeosebi, pentru ca productiile originale sunt putine, a dramei romantice, numita"poezie dramatica", tot mai des considerata literatura si supusa exigentelor acesteia Umbrita de prestigiul ei, comedia ramanea un gen modest, inca foarte productiv si de mare succces la public, insa fara glorie artistica
Despre geneza pieselor se stie putin, dar este cert ca dramaturgul revine des asupra textului, cu variante, cunoaste indoiala inaintea rezolvarii conflictelor, parcurgand drumul de la improvizatie la obligatoriu, in conceptia sa, echilibru clasic al constructiei dramatice. Dupa unele marturii, Caragiale scrie cu febrilitate, inaintand dificil, iar slaba receptare, in epoca, a pieselor sale ii provoaca adevarate sincope. Rauvoitorii sau numai ignorantii ii contesta comediile, acuzandu-le de frivolitate.
Dupa caderea la premiera a ultimei sale comedii, urmeaza ani de tacere. In 1888, dupa ezitari si pentru scurta vreme i se incredinteaza directia generala a teatrelor, de fapt a Teatrului National din Bucuresti, functie care nu-i aduce dramaturgului prea multe satisfactii, iar cand revine, in 1890, cu Napasta, i se contesta verosimilitatea psihologica a personajului principal, sau i se aduce penibila acuzatie de plagiat. Dupa aceasta data, cu exceptia monologului 1 Aprilie (1896), Caragiale nu mai adauga operei sale dramatice decat proiecte nefinalizate: prin 1896 solicita directia Teatrului National din Iasi, angajandu-se sa scrie piese originale pentru trupa, cel putin cate "una pe an", sau, in ultimii ani de viata, isi propunea sa reia personaje din comedii in niciodata incheiate, Titirica, Sotirescu & Comp., trimitand totusi companiei Davilla, la inceputul stagiunii 1909, prologul incepem!. Dintr-un motiv sau altul, Caragiale inceteaza, practic, dupa 1890, sa mai compuna pentru spectacol, dar o continuitate exista, prin persistenta in proza de maturitate a structurilor dramatice.
In teatru, rolul lui Caragiale este de a revigora comedia, intemeind-o estetic si restituindu-i statutul de arta, impotriva prejudecatilor publicului. Ideea contemporanilor sai despre comedie era aceeasi ca in anii intemeierii genului la noi. Predominau localizarile si adaptarile, fara exigenta, asadar, a originalitatii intrigii ori a caracterelor, iar comicul era chemat sa indrepte moravurile, despartind binele de rau. Desi domina prin volum repertoriul, comedia se dezvolta lent, destinata fiind exclusiv consumului si subordonata finalitatii etice. Nici elementele de melodrama sau de revista preluate din repertoriul bulevardier francez si foarte gustate in epoca nu sunt menite sa salveze estetic teatrul epocii.
Adevarata mutatie in structura genului dramatic se produce la noi o data cu asimilarea, prin traduceri indeosebi, pentru ca productiile originale sunt putine, a dramei romantice, numita"poezie dramatica", tot mai des considerata literatura si supusa exigentelor acesteia Umbrita de prestigiul ei, comedia ramanea un gen modest, inca foarte productiv si de mare succces la public, insa fara glorie artistica
Tag-uri: o scrisoare pierduta, ion luca caragiale, opera |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 11 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :