FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,063
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Formele de conducere interna ale voievodatelor

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   otrava   crima   omor   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   interese   contraspionaj   spionaj   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Formele de conducere interna ale voievodatelor

 Q:   Intreaba despre Formele de conducere interna ale voievodatelor       
Formele de conducere interna ale voievodatelor Transilvania, Ţara Românească şi Moldova se constituie în voievodate.

Domnia:
- instituţia centrală, creaţie politică românească
- domnul, voievodul este comandantul suprem al oastei
- aprobă orice schimbare sau exercitare de proprietate prin emiterea de hrisoave
- conduce întreaga administraţie a statului
- reprezintă suprema instanţă judecătorească
- bate monedă şi instimie sistemul de impozite iniţiază politica externă şi semnază tratatele
- puterea sa este îngrădită, de marea boierime cu asentimentul căreia deţine autoritatea supremă în stat
- în Transilvania, în exercitarea funcţiei voievodale sporeşte autonomia faţă de coroana maghiară. Roland Borşa (1288 - 1293) şi Ladislau Kan - (1294 - 1295 - 1315) acţionează ca adevăraţi suverani.

Sfatul domnesc şi principalii dregători:
- politica internă şi externă este elaborată de voievod şi de sfat, alcătuit iniţial din boieri mari, apoi din boieri cu dregătorii
- în ordinea menţionării lor în documentele Ţării Româneşti, funcţiile pe care le deţin sunt de: vornic (1387), stolnic (1392), vistier (1389-1400), logofăt (1391), paharnic (1392), spătar şi comis (1415). Banul de Severin, apoi al întregii Oltenii, ocupa, la sfârşitul secolului al XV-lea, prima poziţie (un echivalent al său este portarul din Moldova).

Adunarea ţării şi adunările obşteşti
- în Ţara Românească şi Moldova, adunarea ţării, convocată periodic (din secolele XV-XVT) adoptă hotărâri importante: alegerea domnilor si aprobarea politicii fiscale sau a tratatelor semnate de aceştia.

ÃŽn Transilvania:
- adunarea generală a nobililor (1283) avea, în special, atribuţii judecătoreşti şi cuprindea şi reprezentanţi ai românilor (1291, 1355)
- prin diplomele regale din 1366, regele Ungariei - Ludovic - ia măsuri împotriva românilor, calitatea de nobil e condiţionată de apartenenţa la catolicism
- pe temeiul religiilor recepte oficial, nobilii şi cnezii români sunt eliminaţi din viaţa politică
- după 1437 apar congregaţiile generale ale nobilimii (din care românii sunt excluşi) şi congregaţiile sau adunările scaunelor săseşti şi secuieşti.
sursa imaginii http://www.kittyprint.com


Tag-uri: razboi, daci, romani, regi, domnie



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 March '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :