Statistics:
Visits: 1,051 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Doctorul ucigas George Henry Lamson: crimele savarsite
Q: | Intreaba despre Doctorul ucigas George Henry Lamson: crimele savarsite |
în ziua de 13 mai 1882, la Tribunalul Bailey din Londra. De foarte multă vreme nu se mai întamplase ca un proces să fi atras un public atat de numeros. Se judeca cazul în care era inculpat doctor George Henry Lamson, în varstă de 30 de ani, pentru faptul că la 3 decembrie 1881 şi-a otrăvit cumnatul, Percy John.
Personalitatea acuzatului şi faptul că din nou un doctor a săvarşit o crimă folosind o otravă misterioasă au starnit probabil curiozitatea oamenilor.
Fiul unui pastor anglican, Lamson luse parte, în calitate de chirurg, la războiul sarbo-turc din anul 1876 după care, datorită poate şi privaţiunilor suferite, a venit morfinoman. De fapt, din mărturisirile sale nu a reieşit cu claritate împrejurările care l-au condus practice acest viciu. întors în Anglia, s-a căsătorit cu o tanără domnişoară, rămasă orfană şi care mai avea patru fraţi. Moştenirea posedată de tanăra soţie i-a permis cura-părarea unui cabinet la Bornemouth.
Dar cheltuielile mai mari decat posibilităţile sale de caştig, precum şi sumele necesare cumpărării morfinei, l-au înglodat în datorii. Salvarea i-a venit la timp, prin moartea subită a unuia din cumnaţii săi, Herbert John, care a lăsat moştenire o parte din avere surorii sale şi indirect doctorului Lamson. Acesta nu a rezistat însă mult timp şi, ameninţat de o nouă catastrofă financiară, a fost obligat în anul 1881 să fugă în America. La reîntoarcerea în Anglia, cercul vicios infernal creat de nevoia crescândă de drog şi lipsa de bani pentru a-l cumpăra, a devenit pentru Lamson, un coşmar continuu.
Cu toate rugăminţile adresate cumnatei sale de a-i împrumuta bani, el fu refuzat şi, instalat la hotelul Nelson din Londra, semna cecuri fără acoperire pentru a-şi. putea plăti datoriile. Veni apoi ziua de 3 decembrie 1881, ziua morţii cumnatului său Percy.
Era uşor să se ghicească mobilul crimei, dacă într-adevăr avusese loc o crimă ; Lamson, strivit de datorii, fără un ban în buzunar, ştia că, după moartea lui Percy, soţia sa va moşteni o parte din avere.
Circumstanţele decesului acestui tanăr băiat, cu picioarele paralizate, care-şi ducea viaţa într-un fotoliu cu rotile la Colegiul Blenheim clin Wimbledon, au fost prezentate pe larg în cursul procesului. Faptele au fost următoarele : la începutul lunii decembrie, Lamson i-a scris o srisoare lui Percy pentru a-i anunţa intenţia sa de a-i face o vizită de rămas bun, întrucat se decisese, împreună cu soţia sa, să se stabilească la Paris ; pe data de 3 decembrie, doctorul Lamson se prezentă la Wimbledon, unde directorul colegiului, profesorul Bedrook, îl primi şi împreună merseră în camera lui Percy, rămanand de faţă pe tot timpul vizitei. Mărturia depusă de acesta la proces a prezentat o importanţă deosebită în elucidarea anumitor aspecte ale dramei care a avut loc.
La un moment dat, gazda (profesorul Bedrook) a oferit un păhărel de sherry lui Lamson. Doctorul ceru puţin zahăr, sub pretextul că obişnuieşte să consume întotdeauna sherry-ul cu zahăr, şi scoase din servietă un pachet ce conţinea un mic tort pe care îl împărţi în trei părţi egale, una fiind destinată directorului colegiului, a doua lui Percy şi a treia pentru el. Toţi trei mancară prăjitura, după care Lamson scoase din nou din servietă, de astă dată niste capsule micuţe, pe care, arătandu-i-le directorului, le spuse că ele conţineau un produs special, inventat în America, destinat să uşureze absorbţia unor medicamente prin ameliorarea gustului lor. Adăugă că i-ar face plăcere să i le lase lui Bedrook, care. ar putea să le folosească in cazul în care unul din elevii săi ar avea de luat un medicament cu gust neplăcut, cum ar fi de exemplu, untura de peşte.
Lamson deschise una din aceste capsule, îi.adăugă puţin zahăr şi o întinse apoi zambind lui Percy : „Arată-ne acum. îi spuse el, cat de uşor se poate lua medicamentul". Dornic să satisfacă dorinţa cumnatului său şi flatat în acelaşi timp. băiatul se execută imediat. Lamson se sculă şi grăbit îşi luă rămas bun, motivand că are o întalnire urgentă la Londra şi că nu vrea să piardă primul tren.
10 minute mai tarziu, Percy se simţi rău ; scuturat de convulsii atat de violente încat colegii săi trebuiau să-l ţină cu forţa în pat, tanărul părea că se sufocă. Medicul colegiului, doctorul Berry şi confratele său Little priveau neputincioşi la progresul bolii. La ora 9,30 durerile se accentuară. Băiatul tremura de frig şi avea senzaţia că cineva îi smulgea pielea de pe corp. Suferinţele au ajuns atat de insuportabile la un moment dat, încat doctorul Little îi făcu o injecţie cu morfină. La ora 11,20, după cateva ore de chinuri groaznice, Percy îşi dădu sufletul.
Autopsia, practicată imediat de teama unei boli contagioase care ar fi putut contamina elevii şcolii, efectuată de doctorii Bond, Berry şi Little, nu a permis descoperirea nici unei afecţiuni organice care să poată explica decesul, afară de o uşoară congestie pulmonară. După părerea doctorului Bond, o singură presupunere ar părea posibilă : otrăvirea cu ajutorul unui alcaloid. Bănuielile, date fiind circumstanţele, se îndreptară de îndată asupra lui Lamson. Boala nu se declarase imediat după plecarea sa şi după absorbţia unei capsule misterioase ?
Personalitatea acuzatului şi faptul că din nou un doctor a săvarşit o crimă folosind o otravă misterioasă au starnit probabil curiozitatea oamenilor.
Fiul unui pastor anglican, Lamson luse parte, în calitate de chirurg, la războiul sarbo-turc din anul 1876 după care, datorită poate şi privaţiunilor suferite, a venit morfinoman. De fapt, din mărturisirile sale nu a reieşit cu claritate împrejurările care l-au condus practice acest viciu. întors în Anglia, s-a căsătorit cu o tanără domnişoară, rămasă orfană şi care mai avea patru fraţi. Moştenirea posedată de tanăra soţie i-a permis cura-părarea unui cabinet la Bornemouth.
Dar cheltuielile mai mari decat posibilităţile sale de caştig, precum şi sumele necesare cumpărării morfinei, l-au înglodat în datorii. Salvarea i-a venit la timp, prin moartea subită a unuia din cumnaţii săi, Herbert John, care a lăsat moştenire o parte din avere surorii sale şi indirect doctorului Lamson. Acesta nu a rezistat însă mult timp şi, ameninţat de o nouă catastrofă financiară, a fost obligat în anul 1881 să fugă în America. La reîntoarcerea în Anglia, cercul vicios infernal creat de nevoia crescândă de drog şi lipsa de bani pentru a-l cumpăra, a devenit pentru Lamson, un coşmar continuu.
Cu toate rugăminţile adresate cumnatei sale de a-i împrumuta bani, el fu refuzat şi, instalat la hotelul Nelson din Londra, semna cecuri fără acoperire pentru a-şi. putea plăti datoriile. Veni apoi ziua de 3 decembrie 1881, ziua morţii cumnatului său Percy.
Era uşor să se ghicească mobilul crimei, dacă într-adevăr avusese loc o crimă ; Lamson, strivit de datorii, fără un ban în buzunar, ştia că, după moartea lui Percy, soţia sa va moşteni o parte din avere.
Circumstanţele decesului acestui tanăr băiat, cu picioarele paralizate, care-şi ducea viaţa într-un fotoliu cu rotile la Colegiul Blenheim clin Wimbledon, au fost prezentate pe larg în cursul procesului. Faptele au fost următoarele : la începutul lunii decembrie, Lamson i-a scris o srisoare lui Percy pentru a-i anunţa intenţia sa de a-i face o vizită de rămas bun, întrucat se decisese, împreună cu soţia sa, să se stabilească la Paris ; pe data de 3 decembrie, doctorul Lamson se prezentă la Wimbledon, unde directorul colegiului, profesorul Bedrook, îl primi şi împreună merseră în camera lui Percy, rămanand de faţă pe tot timpul vizitei. Mărturia depusă de acesta la proces a prezentat o importanţă deosebită în elucidarea anumitor aspecte ale dramei care a avut loc.
La un moment dat, gazda (profesorul Bedrook) a oferit un păhărel de sherry lui Lamson. Doctorul ceru puţin zahăr, sub pretextul că obişnuieşte să consume întotdeauna sherry-ul cu zahăr, şi scoase din servietă un pachet ce conţinea un mic tort pe care îl împărţi în trei părţi egale, una fiind destinată directorului colegiului, a doua lui Percy şi a treia pentru el. Toţi trei mancară prăjitura, după care Lamson scoase din nou din servietă, de astă dată niste capsule micuţe, pe care, arătandu-i-le directorului, le spuse că ele conţineau un produs special, inventat în America, destinat să uşureze absorbţia unor medicamente prin ameliorarea gustului lor. Adăugă că i-ar face plăcere să i le lase lui Bedrook, care. ar putea să le folosească in cazul în care unul din elevii săi ar avea de luat un medicament cu gust neplăcut, cum ar fi de exemplu, untura de peşte.
Lamson deschise una din aceste capsule, îi.adăugă puţin zahăr şi o întinse apoi zambind lui Percy : „Arată-ne acum. îi spuse el, cat de uşor se poate lua medicamentul". Dornic să satisfacă dorinţa cumnatului său şi flatat în acelaşi timp. băiatul se execută imediat. Lamson se sculă şi grăbit îşi luă rămas bun, motivand că are o întalnire urgentă la Londra şi că nu vrea să piardă primul tren.
10 minute mai tarziu, Percy se simţi rău ; scuturat de convulsii atat de violente încat colegii săi trebuiau să-l ţină cu forţa în pat, tanărul părea că se sufocă. Medicul colegiului, doctorul Berry şi confratele său Little priveau neputincioşi la progresul bolii. La ora 9,30 durerile se accentuară. Băiatul tremura de frig şi avea senzaţia că cineva îi smulgea pielea de pe corp. Suferinţele au ajuns atat de insuportabile la un moment dat, încat doctorul Little îi făcu o injecţie cu morfină. La ora 11,20, după cateva ore de chinuri groaznice, Percy îşi dădu sufletul.
Autopsia, practicată imediat de teama unei boli contagioase care ar fi putut contamina elevii şcolii, efectuată de doctorii Bond, Berry şi Little, nu a permis descoperirea nici unei afecţiuni organice care să poată explica decesul, afară de o uşoară congestie pulmonară. După părerea doctorului Bond, o singură presupunere ar părea posibilă : otrăvirea cu ajutorul unui alcaloid. Bănuielile, date fiind circumstanţele, se îndreptară de îndată asupra lui Lamson. Boala nu se declarase imediat după plecarea sa şi după absorbţia unei capsule misterioase ?
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 25 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :