Alimentele sunt produsele care intră în alcătuirea hranei organismului, satisfacandu-i necesităţile plastice, energetice şi catalitice prin conţinutul lor în trofine. Ele sunt alcătuite din substanţe organice (glucide, lipide, protide) şi din substanţe anorganice (apă şi săruri minerale) şi pot avea o origine animală sau vegetală. Valoarea lor nutritivă depinde de conţinutul cantitativ şi calitativ pe care îl au în trofine şi de digestibilitatea lor. în funcţie de compoziţia lor în trofine, deci de valoarea lor nutritivă, alimentele au fost împărţite în şapte categorii la care se adaugă apa şi sarea de bucătărie.

Grupul I cuprinde laptele ÅŸi derivatele sale.

Acest gr up reprezintă o sursă de protide de prima calitate (cu toţi aminoacizii esenţiali), cea mai importantă sursă de calciu şi o sursă principală de lipide, fosfor, potasiu, sodiu, clor, iod, sulf şi de vitamina A, D (untul, smantana, branza) şi B2. Laptele şi derivatele sale sunt uşor digerabile şi favorizează şi asimilarea altor alimente, dar sărace în fier, în vitamina Bi, PP şi C, iar laptele este sărac în vitamina D şi are o valoare energetică scăzută.

Raţii zilnice : 500—600 cm3 lapte şi 30—40 g branzeturi între 7 şi 12 ani, 500 cm3 lapte şi 40—50 g branzeturi între 13 şi 20 ani şi 300 cm3 lapte şi 30—50 g branzeturi la adulţi.

Grupul II cuprinde carnea, produsele de carne şi peştele. Este sursa cea mai importantă de proteine de calitate superioară şi de vitamină PP şi o sursă importantă de lipide, fosfor, potasiu, sodiu, clor, fier, iod, fluor (peştele şi ficatul), cupru (ficatul), sulf şi de vitamine A (ficatul, rinichiul, peştele), E (ficatul), Bi, B2, B6 (ficatul) şi de acizi foliei. Alimentele acestui grup sunt sărace în vitamina C, iar carnea şi derivatele sale, nu însă ficatul şi peştele, sunt sărace şi în calciu şi vitamină D.

Raţii zilnice : 120—140 g (10—15 g ficat) pentru şcolarii mici şi 150—250 g
începand cu varsta de 13 ani şi la adulţi.

Grupul III cuprinde ouăle. Ele reprezintă, ca şi alimentele din grupul I, o sursă de proteine de prima calitate şi o sursă principală de lipide, calciu, fosfor, potasiu, sodiu, clor, iod, sulf şi vitamine A, D şi B2 şi sunt mai sărace în vitaminele PP şi C. Spre deosebire de alimentele din grupul I şi asemănător celor din grupul II, ouăle sunt bogate în fier şi în vitaminele Bi şi B6.

Raţii zilnice : 1 ou pentru copii şi adolescenţi şi 2—3 ouă pe săptămană pentru adulţi.

Grupul IV cuprinde legumele şi fructele. Alimentele acestui grup reprezintă sursa de bază pentru vitamina C şi o sursă de glucide, calciu, potasiu, clor, fier (legumele şi fructele oleaginoase , iod, magneziu (legumele) de provitamină A şi de vitamine E, K, Bi (fructe oleaginoase şi legumele), B2, B3 şi PP. Sunt mai sărace în lipide, protide, fosfor (legumele şi fructele neoleaginoase), sodiu şi cu excepţia ciupercilor şi în vitamină PP şi lipsite de vitamina D.

Raţii zilnice : pentru elevii mici 400—500 g cartofi, 100—150 g legume frunze, 150—200 g alte legume şi 150—250 g fructe, începand cu varsta de 13 ani 600—700 g cartofi, 200—300 g legume frunze, 250—300 g alte legume şi 250—300 g fructe.

Grupul V cuprinde cerealele cu produsele lor şi leguminoasele uscate. Aceste alimente reprezintă sursele cele mai importante de glucide şi de protide de natură vegetală şi surse de calciu, fosfor, potasiu, sodiu (nu şi cerealele), clor, fier (nu şi cerealele), fluor, magneziu, cupru şi de vitamine E, B1, B2 şi PP. Alimentele acestui grup sunt ca şi cele ale grupului anterior mai sărace în vitamina PP (în special, mălaiul), lipsite de vitamina D şi în plus lipsite şi de vitamina C, caracter diametral opus alimentelor grupului anterior.

Raţii zilnice : pentru şcolarii mici 200—300 g paine intermediară, 35—40 g paste făinoase, gris sau orez şi 10—20 g leguminoase uscate ; începand cu varsta de 13 ani, 450—600 g paine intermediară, 50—70 g paste făinoase, făină, gris sau orez şi 25—35 g leguminoase uscate (în raport cu activitatea fizică depusă). Ţinand seama că painea este sursa de bază pentru vitamina Bi şi că această vitamină se găseşte, în special, în tăraţe, se recomandă folosirea preponderentă a painii intermediare. Folosirea painii negre nu este indicată, deoarece reduce absorbţia şi utilizarea calciului.

Consumul exagerat de alimente din acest grup dezechilibrează alimentaţia, reducand consumul alimentelor din alte grupuri, în special a legumelor.

Grupul VI cuprinde zahărul şi produsele zaharoase. Aceste alimente sunt calorigene, exclusiv glucidice, deci lipsite de alţi factori nutritivi.

Raţii zilnice 40—60 g pentru şcolarii mici şi 60—80 g începand cu varsta de 13 ani.
Grupul VII cuprinde grăsimile alimentare. Acestea reprezintă surse importante de lipide şi astfel de energie. Untul conţine şi o cantitate apreciabilă de vitamine A şi D.

Raţii zilnice : 10—25 g ulei şi untură de porc şi 15—20 g unt pentru şcolarii mici şi 40—50 g ulei şi untură de porc şi 20 g unt începand cu varsta de 13 ani. Excesul de grăsimi dezechilibrează alimentaţia şi face mancărurile indigeste.

La alcătuirea meniurilor se recomandă să se combine alimentele cu compoziţii diferite care se completează în trofine, de pildă, macaroanele cu branză şi nu cu marmeladă. Se recomandă, de asemenea, să se combine alimentele acidifiante cu cele alcalinizante, de pildă, carnea cu legumele şi nu cu pastele făinoase, deoarece acestea sunt acidifiante ca şi carnea.

sursa imaginii freedigitalphotos.ne

---

Tag-uri: legume, lactate, carne, fructe

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 28 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---