Alimentele permise sunt următoarele :
- dintre carnate : carnea slabă de vacă, viţel, pasăre, vanat slab, sub formă de rasol, friptură la hi Mar sau friptură înăbuşită. Mezelurile permise sunt : şunca slabă, parizerul şi crenvurştii ;
- peştele slab de apă dulce :linul, ştiuca, şahul ;
- lactatele : laptele degresat, iaurtul şi laptele bătut, preparate din laptele smantanit, branza dietetică de vacă ;
- albuşul de ou poate fi consumat liber. Gălbenuşul de ou este permis de 2-3 ori pe săptămană (rate unul la prepararea alimentelor) ;
- grăsimile în cantitate limitată şi cu o proporţie de grăsimi vegetale / grăsimi animale de 3/1. Grăsimile vegetale utilizate în dietă sunt uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, de soia şi margarina ;
- dintre produsele de panificaţie este permisă palnea integrală ;
- făinoasele sunt restranse la cantitatea stabilită pentru glucide, avand în vedere că au o putere calorică mai mare. Sunt preferate orezul, grisul, fulgii de ovăz. Făina se poate folosi la prepararea sosurilor. Grăsimile adăugate la prepararea lor trebuie incluse în raţia de grăsimi ;
- dintre legume, cartofii, avand putere calorică nare, vor fi utilizaţi în cantitate limitată, 150-200 g pe zi, fierţi sau copţi. Restul legumelor se pot consuma fără restricţie, dar evitandu-se un adaus mare de grăsimi;
-fructele, sub diferite forme, pot fi incluse in alimentaţie fără restricţie. Excepţie fac fructele cu conţinut glucidic mare (stafide, prune, banane, smochine, curmale, struguri) şi cele oleaginoase (alunele, nucile şi arahidele), care trebuie restranse la pacienţi cu exces ponderal ;
- deserturile : preparate din albuş, fructe şi fără grăsime, biscuiţi de albuş, bezele, papanaş fierţi, gelatine şi îngheţate de fructe ;
-băuturile permise sunt ceaiurile de plante, sucurile de fructe fără adaus de zahăr şi sucurile! de legume ;
-supele de legume, supele cu carne degreisată. La alcătuirea meniurilor cu ajutorul acestor alimente trebuie avute în vedere restricţiile în ce priveşte sarea sau excesul de greutate.

Alimentele interzise sunt următoarele :
- carnate : carnea grasă de porc, oaie, glseă, raţă, ficatul, creierul şi rinichii, mezelurile, cu excepţia celor permise, conservele de carne, haşe de ficat, peştele gras şi cel conservat, icrele ;
- laptele integral, branzeturile, cu excepţia hranzei dietetice de vacă
gălbenuşul de ou peste cantitatea permisă, ouăle prăjite în grăsime ;
- grăsimile animale : untura, slănina, smantana, frişca, untul. în limita celor 25% grăsimi animale,, din raţia totală de grăsimi, pe lingă grăsimile conţinute de alimentele neliipidice se pot adăuga mici cantităţi de unt. Grăsimea prăjită, de orice provenienţă, este contraindicată.
- painea şi făinoasele peste cantitatea permisă în raţie ;
-fructele bogate în glucide şi cele oleagi; noase (vezi mai sus) si dulciurile concentrate : bomboane, dulceaţă, serbeturi, biscuiţi dulci, creme, torturi, prăjituri, ciocolată, aluaturi cu conţinut mare de grăsimi, zahar sau ou, aluaturi dospite, foiotaje, siropuri, sucuri îndulcite cu zahăr ;
- dintre băuturii este interzis alcoolul consumat sistematic, sub orice forma Ocazional şi în lipsa altor contraindicatii sunt permise cantităţi slab bere sau vin (îndoit cu apă).Cafeaua naturala este interzisă, deoarece creste cantitatea acizilor graşi liberi din sange.
- supele si ciorbele grase ;
- sosurile preparate cu rantaş prăjit, cu unt, smantana, maionezele.

Indicaţiile dietelor care favorizează scăderea grasimilor în sange sunt :
- prevenirea aterosclerozei la persoane predipuse. Regimurile hipolipemiante trebuie recomandate la persoane care au un risc crescut de a dezvolta ateroscleroză. în această categorie intră cei care prezintă, la determinări
repetate, o creştere a concentraţiei grăsimilor sau a colesterolului in sange. Următorii factori de risc asociaţi la această tulburare cresc şi mai mult pericolul apariţiei aterosclerozei şi impun cu atat mai mult un regim dietetic preventiv: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat şi existenţa în familie a bolilor vasculare arterosclerotice.
Trebuie menţionat că eficacitatea măsurilor profilaclice este cu atat mai mare cu cit excesul de pentru cardiovasculari grăsimi din sange este depistat la virată mai tanăra iar aceste măsuri sunt aplicate cat mai din timp
Tratamentul aterosclerozei. în cazul ateroscM rozei constituite, o dietă orieît de severă nu poat face ca arterele să redevină normale. Regimuri care favorizează scăderea grăsimilor în sange sin totuşi indicate şi trebuie respectate din următoa rele motive :
- previn sau încetinesc apariţia de noi lg ziuni aterosclerotice ;
- reduc pericolul complicaţiilor. Concentrai permanent mari ai grăsimilor şi colesterolului îl sange favorizează trombozele (închegarea sangelul pe plăcile de aterom şi apariţia marilor accident ale aterosclerozei. Din acest punct de vedere, li persoanele predispuse, abateri grosolane de la re gim, 'cu abuz mare de grăsimi şi de alcool pot avea consecinţe foarte serioase.

---

Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 05 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---