De câte ori nu ni s-a întâmplat să auzim rude, prieteni sau mai ales la televizor ca majoritatea bolilor care ne afectează sunt cauzate din ce în ce mai mult numai şi numai de stres? De prea multe ori chiar! Şi nu este nimic neadevărat în aceste diagnostice ale medicilor. Ritmul de viaţă prea trepidant pe care îl avem nu numai că ne îmbolnăveşte psihic, dar şi fizic. Toate reacţiile organismului care se datorează stresului au o influenţă clară asupra sănătăţii. Astfel, ne sunt afectate inima şi circulaţia, aparatul digestiv, fiindu-ne provocate tulburări psihosomatice şi dureri de cap.

Cea mai gravă boală pe care stresul o poate produce este cea care afectează inima. Atunci când inim a este alertată, prin întregul complex al sistemului nervos şi hormonal în situaţiile specifice de stres, ea îşi intensifică activitatea, pompând mai mult sânge. Totodată se măreşte presiunea sanguină (hipertensiunea). Toate acestea la un loc o obligă să menţină un ritm de lucru superior celui normal; şi dacă aceasta se produce în mod repetat, urmarea este slăbirea ei. Persoanele foarte stresate au un risc cu 68% mai mare de a face boli cardiovasculare, arata un studiu realizat pe 10.000 de oameni, cele mai afectate fiind persoanele cu vârsta sub 50 de ani.

Cercetătorii de la University College din Londra (UCL) au arătat ca stresul legat de munca este un factor de risc pentru apariţia unor simptome precum tensiune crescuta, colesterol crescut, nivel ridicat al zaharului in sânge si greutate in exces. Hormonii, pe care glandele endocrine îi varsă în fluxul sanguin atunci când survine stresul, au funcţia, între altele, de a mobiliza depozitele de colesterol şi alte grăsimi cu scopul de a oferi muşchilor energia necesară pentru o necesitate creată de o situaţie specială. Când şocul aşteptat nu se produce totuşi, colesterolul şi celelalte grăsimi neutilizate aderă pe pereţii arterelor, unde rămân depozitate. In acest fel este favorizată ateroscleroza.

Cercetătorii au măsurat nivelul stresului participanţilor la studiu si le-au pus întrebări despre caracteristicile joburilor lor: ce responsabilităţi au, cat de des iau pauze si cat de mult sunt supuşi presiunii timpului. Studiul a arătat ca cei stresaţi aveau ritmul cardiac variabil, semn ca inima funcţionează la parametri scăzuţi, iar nivelul cortizolului (hormon al stresului) este mai mare decât limita normala.

Una dintre părţile cele mai proaste care a fost scoasă în evidenţă de studiul respectiv este că, de cele mai multe ori, aceste persoane mănâncă alimente nesănătoase, fumează, beau si nu fac mişcare. Deci, nu era suficientă numai cantitatea enormă de stres la care erau supuşi, dar aceşti oameni mai adăugau stării lor proaste de sănătate şi alţi factori foarte nocivi, în a căror combinaţie, organismul nostru cu greu poate rezista până în momentul cedării.

Nu numi aparatul cardio-vascular este afectat de stres, dat şi aparatul digestiv este afectat în totalitate de emoţiile noastre. Este deja omnicunoscută senzaţia de gură uscată provocată de sentimentul de frică sau de nod în stomac resimţit într-un anumit moment critic. Un alt exemplu relevant este acela în momentul în care plângem şi nu putem să înghiţim sau ne este foarte greu. Această reacţie are o explicaţie simplă: în situaţii stresante, muşchii care înconjoară esofagul suferă spasme care îngreuiază sau chiar împiedică înghiţirea alimentelor.

Stomacul suferă alterări considerabile când acţionează în perioade de stres sau anxietate. Pe de o parte, stomacul trimite semnale la creier pentru a indica faptul că nu doreşte alimente. Astfel, în mod frecvent scade pofta de mâncare în situaţii de încărcătură emoţională. Pe de altă parte, în situaţii de supărare şi resentimente, pereţii stomacului produc o serie de acizi şi enzime care afectează mucoasa şi pun astfel temelia ulcerelor gastrice. Dacă aceste situaţii sunt de depresie sau de disperare, fluxul sanguin se va diminua în zona stomacului şi va slăbi nivelul său natural de protecţie. In acest fel se favorizează ulceraţia.

Pe lângă toate aceste efecte dăunătoare produse de stres asupra aparatului digestiv se mai adaugă şi blocarea canalelor biliare şi pancreatice în aşa fel, încât se produce inflamaţia acestui organ, perturbarea mişcări peristaltice a intestinelor şi iritaţii la nivelul pereţilor intestinelor care echivalează cu ulcerele stomacale, dar au alte simptome caracteristice.

Printre cele mai întâlnite boli digestive care sunt legate de stres se numără ulcerul gastro-duodenal, care este o boală a aparatului digestiv şi are o legătură directă cu stresul, ulcerul de colon, colonul iritat sau spastic. Bineînţeles, aceste boli pot fi tratabile, însă tratamentul aplicat nu va prezenta nicio eficienţă sau una scăzută dacă nu va fi tratat în primul rând cauza principală, cea care a declanşat până la urmă efectele negative şi anume stresul. Oricare ar fi tratamentul medical al acestor trei suferinţe, dacă nu va fi însoţit şi de un control al stresului, nu va fi eficient în totalitate. 48

Sursa Imaginii - improveyourselftoday.com

---

Tag-uri: inima, digestie

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 15 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---