Se înţelege prin alimentaţie raţională alimentaţia organizată în sensul echilibrării consumului în raport de trebuinţele nutritive ale organismului. Alimentaţia raţională condiţionează astfel dezvoltarea normală, multilaterală şi armonioasă a organismului şi desfăşurarea în bune condiţii a funcţiilor tuturor organelor.

Prin alimentaţie raţională sunt acoperite raţiile de trofine necesare zilnic organismului pe seama trofinelor dintr-o cantitate corespunzătoare de alimente care reprezintă raţia alimentară. Pentru stabilirea raţiei alimentare trebuie deci cunoscute raţiile de trofine necesare zilnic organismului. Stabilirea raţiei alimentare se face prin indicarea şi calculare a cantităţilor din diferite alimente care, în ansamblu, conţin raţiile de trofine necesare organismului. Se ţine seama de pierderile suferite de alimente în cursul operaţiilor de pregătire a meniurilor. Aceste pierderi pot fi calculate prin cantărirea resturilor (coji, cotoare etc.) .

Calcularea raţiei alimentare în sensul instituirii unei alimentaţii raţionale este obligatorie la sugarii alimentaţi artificial, fiind indicată în colectivităţile de copii, în alte colectivităţi şi pentru cei care desfăşoară o activitate cu cheltuială mare de energie.

Ţinand seama de volumul redus al stomacului copiilor, de capacitatea redusă de digestie a sucului gastric, alimentele trebuie administrate în cantităţi mici în mai multe mese decât la adulţi, evitandu-se abuzurile alimentare. Copiii de varstă preşcolară trebuie să primească 6 pranzuri zilnice, iar şcolarii 4—5 pranzuri. Raţia zilnică de alimente trebuie împărţită aproximativ conform datelor din tabela 40. Acest mod de alimentare contribuie la uşurarea digestiei, la ridicarea coeficientului de utilizare digestivă a alimentelor şi asigură repartizarea ingestiei alimentelor în raport cu necesităţile în timp ale organismului, creandu-i astfel o stare metabolică favorabilă.

Orele de masă trebuie respectate cu stricteţe, iar între mese să existe o pauză de 3—4 ore, pentru a nu supraîncarcă stomacul încă negolit de alimentele ingerate la masa anterioară. Servirea între mesele indicate a unor dulciuri şi gustări reduce pofta de mancare, creand senzaţie de saţietate, fiind astfel contraindicată. Dulciurile sunt indicate la sfarşitul meselor. Să se interzică elevilor să bea apă înainte de a manca, deoarece volumul de apă reduce capacitatea de ingestie a stomacului.

Peştele cu oase este contraindicat în alimentaţia copiilor pentru prevenirea traumatizării esofagului.

După masa de pranz este indicată odihna timp de 30 min, cand digestia gastrică este intensă.

Masa de seară trebuie să cuprindă numai alimente uşor digerabile (făinoase, lactate) şi să fie servită cu cel puţin 30—60 min înainte de culcare, pentru a nu tulbura somnul.

Meniurile trebuie să fie cat mai variate, cu gust şi aspect plăcut şi să fie servite în mod atrăgător, într-o ambianţă plăcută, în condiţii de confort, fără grabă, pentru a stimula reflexele alimentare şi astfel digestia. Este contraindicat să se ia masa în picioare, în grabă, şi să se poarte discuţii lungi în cursul meselor. Copiii trebuie să-şi mănance toată porţia şi să nu se ridice de la masă înainte de ora fixată, pentru a nu manca grăbiţi, spre a caştiga timp de joacă.

Înainte de fiecare masă este obligatoriu spălatul mainilor, iar după masă clătirea gurii şi spălarea mainilor.

sursa imaginii freedigitalphotos.net

---

Tag-uri: mancare, digestie, masa

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 28 October '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---