FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 376
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Afacerea Palmer: dovedirea vinovatiei doctorului ucigas

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Afacerea Palmer: dovedirea vinovatiei doctorului ucigas

 Q:   Intreaba despre Afacerea Palmer: dovedirea vinovatiei doctorului ucigas       
Afacerea Palmer: dovedirea vinovatiei doctorului ucigas Spre a evita acuzaţia de crimă premeditată. Palmer a chemat spre consult un medic din Lutterworth, pe nume Jones, şi pe indispensabilul doctor Bamford. în noaptea de 19 spre 20 noiembrie, bolnavul ajuns la capătul puterilor, a cerut pentru ultima oară ajutorul doctorului Palmer. Jones l-a sfătuit pe acesta să administreze muribundului, pentru calmare, două pilule de „amoniac". După cite va minate, bolnavul a murit sufocat, cu trupul ţeapăn ca o bat ă de oţel.

Inlăturandu-i, fără jenă, pe toţi cei prezenţi în încăpere, Palmer a scotocit buzunarele mortului, i-a luat banii şi nişte hartii compromiţătoare pentru el. Din imprudenţă el şi-a achitat datoriile cele mai presante chiar a doua zi. Prevenit de doctorul Jones, socrul lui Cook a cerut imediat autopsi a cadavrului. Ancheta făcută a stabilit că, cu puţin timp înainte de crimă, Palmer cumpărase cateva substanţe toxice : acid prusie, opiu, antimoniu şi stricnina. Cum la autopsie în corpul cadavrului s-a găsit stricnina, s-a ajuns ia concluzia că Palmer şi-a otrăvit victima cu această substanţă. Evident, asasinul a fost arestat imediat.Tétanos sau apoplexie ?

Cazul a starnit mare valvă. Acuzatul a compărut în faţa curţii Old Bailey din Londra. La dezbateri au asistat personalităţi bine cunoscute. Timp de 12 zile, medici, toxicologi şi experţi celebrii s-au lansat într-o dispută acerbă. Unii dintre ei au afirmat că Cook a murit din cauza unei crize de epilepsie sau de tétanos, alţii au incriminat apoplexia sau sifilisul.

Împotriva lui Palmer au depus mărturie 17 medici din care cei mai mulţi au declarat, în urma unor experienţe concludente pe iepuri, că Cook ingerase comprimate cu stricnina. Primul, un doctor pe nume Harland, care fusese desemnat să interpreteze rezultatul autopsiei, a declarat că Palmer a încercat să-i impună vederile lui. Cand Harland a sosit la Rugeley, asasinul i-a ieşit înainte şi s-a arătat foarte mulţumit că misiunea de conducere îi fusese încredinţată lui şi nu unui medic pe care el, Palmer, nu l-ar fi cunoscut. La observaţia lui Harland că existau suspiciuni de otrăvire, Palmer a respins categoric ipoteza, afirmand că defunctul era un vechi bolnav, avand în antecedente două crize de epilepsie.

îndrăzneala şi imprudenţa criminalului au mers pană acolo încat, nefiind sigur că-şi convinsese interlocutorul, a asistat la autopsie şi a făcut în aşa fel încat să lovească cu cotul un medic stagiar, pentru ca acesta să răspandească în abdomenul cadavrului o parte din lichidul găsit în intestin.

Şi mai zdrobitoare pentru acuzat a fost însă depoziţia naivului şi onestului doctor Bamford. Acesta a declarat că il cunoştea bine pe Palmer şi că nu găsea nimic suspect în faptul că la domiciliul acuzatului au survenit, la intervale .mite, un număr atat de mare de decese. Apoi a făcut, evident, şi cateva relatări în legătură cu Cazul Cook. Conform mărturiilor lui, Bamford l-a văzut prima oară pe bolnav în după amiaza zilei de 17 noiembrie ; cum el era cuprins de un acces violent de vomă, Bamford i-a prescris un medicament, preparat acasă la el în prezenţa lui Palmer. Acesta s-a oferit să ducă el personal poţiunea bolnavului. Către seară, Palmer l-a rugat din nou să-l viziteze pe Cook. Tanărul continua să vomite tot ce înghiţea, drept care i-a mai prescris un medicament uşor, nişte pilule, pe care le avea acasă ; doctorul Palmer l-a însoţit din nou ca să le ia. Bamford nu ştia dacă colegul lui le administrase sau nu bolnavului. A doua zi dimineaţa, l-a mai examinat o dată pe Cook, care avea pulsul foarte slab. După părerea lui, decesul s-a datorat unei congestii cerebrale.

În continuare, medicul, aproape octogenar, a mai dat nişte amănunte şi mai zdrobitoare pentru acuzat : a declarat astfel că mai îngrijise caţiva bolnavi ai doctorului Palmer şi anume pe soţia acestuia, cu cateva zile înainte de deces, doi copii şi un bărbat din Londra aflaţi în vizită la el. Toţi aceşti bolnavi au murit. Palmer îi ceru lui Bamford să-i elibereze un certificat de deces şi pentru Cook, lucru pe care bătranul l-a refuzat în primul moment ; pană la urmă, însă, a acceptat.
Deşi utilizarea stricninei a fost pusă la îndoială de un toxicolog reputat şi în ciuda pledoariei de opt ore a avocatului lui Palmer, acuzatul a fost condamnat la pedeapsa capitală.

Impotriva lui Palmer au contribuit moralitatea lui dubioasă, setea de caştig, atitudinea lui în timpul autopsiei şi, mai ales, verdictul categoric al profesorului doctor Taylor - căruia i s-a raliat şi juriul - care a arătat că simptomele bolii lui Cook nu puteau fi declanşate decat de stricnina.

Execuţia a avut loc la 14 iunie 1856, la Stafford, în prezenţa unei mulţimi imense. Palmer a susţinut pană în ultima clipă că este victima unei erori judiciare.


Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 24 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :