Dupa savarsirea tuturor crimelor sale, Matha s-a gandit ca o maniera buna de a mai face rost de bani ar fi sa isi asigure casa impotriva furturilor. Intr-o zi vila Marthei fu jefuită. Societatea de asigurări făcu anchetă şi descoperi curand că jaful fusese aranjat de Martha şi de Neumann. Magistratul instructor îşi aminti de procesul senzaţional al mutilării voluntare a lui Marek. Se strădui să reconstituie viaţa văduvei în timpul ultimele zece ani ce se scurseseră şi constată, spre surprinderea sa, că de patru ori societăţile de asigurare plătiseră Marthei după moartea prietenei ei Felicitas, moartă de o boală stomac ; după moartea mătuşei Suzane, moartă de o boala de stomac ; după moartea mic ei Johanna moartă de o boala de stomac ; după jefuirea vilei ! Iar Maiek, singurul care prin moartea sa nu plătise, decedase şi el la randul său in urma unei boli de stomac ! Coincidenţele erau prea izbitoare şi bătranul magistrat a cerut de urgenţă o anchetă minuţioasă.

Se procedă la exhumarea cadavrelor şi autopsia lor. terminarea simptomelor prezentate înainte de moarte de pic patru presupuse victime - dureri stomacale violente, varsături şi icter - cat şi evoluţia rapidă a bolii, conducea la ideea unei otrăviri. Toxicologul însărcinat cu găsirea otrăvii nu bănuia cate dificultăţi avea să întampine. Un prim progres care se înregistra fu acela cand se stabili că era vorba de un toxic mineral. Dar care era acesta ? Rand pe rand ieşiră din cauză arsenul, mercurul şi plumbul; nici una dintre toxicile cunoscute nu-şi manifesta prezenţa. Primul indiciu care avea să conducă la descoperirea toxicului a fost prilejuit de exhumarea bătranului Fritsch. Cadavrul acestuia era de culoare albastră ; ori din cate se stie, sărurile de cupru determină apariţia acestei coloraţii. Si lotuşi cuprul nu era prezent deşi, în proba cu flacăra, apărea culoarea verde. Cercetările fură reluate de la început, reţinandu-se numai acele metale care colorau flacăra in verde. în cele din urmă s-a ajuns la taliu.

Acesta este un element descoperit în anul 1861 de către Crooks şi Lamy în deşeurile rămase de la fabricarea acidului sulfuric, luînd numele de la banda de culoare verde caracteristică spectrului său. Efectele toxice ale raliului erau cunoscute ca şi simptomele, care corespundeau întocmai cu cele prezentate de victimele ucigaşei. Aceasta işi procurase otrava de la o drogherie ; era vorba de un preparat folosit la distrugerea şoarecilor. Administrat la om chiar în doză mai mică de 1 g, sarea de taliu este mortală.

Ancheta a fost lungă şi anevoioasă. Otrăvitoarele nu mărturisesc niciodată, mint cu cinism şi discută la infinit sau cad într-o muţenie totală. Tot aşa a fost şi în cazul văduvei Becker, din Liège. Martha îşi începuse cariera macabră la frageda varstă de 14 ani. Dar acuzata nu mai are farmecul neliniştitor de altădată. Pleoapele vestejite ascund frumoşii săi ochi verzi, era atat de extenuată de federea în închisoare, încat, contrar uzanţelor, i s-a îngăduit să se aşeze în timpul interogatoriului.
Citirea actului de acuzare a durat aproape trei ore. Procesul s-a prelungit timp de patru zile. Frescele mari săli a tribunalului din Viena au fost acoperite cu drapele negre. Nici o femeie nu a fost admisă să asiste la dezbatere în afară de două. Juraţii au răspuns „da” la toate întrebarile. Martha Marek a fost găsită vinovată de uciderea pr otrăvire a primului soţ, Fritsch, a celui de al doilea Marek, a prietenei sale Felicitas, a mătuşei Suzana şi fiicei sale Johanna. Pentru toate aceste crime este co damnată la moarte, prin tăierea capului cu securea. La opt zile după pronunţarea sentinţei, recursul fiind respinşi în zorii zilei a fost decapitată în curtea închisorii din Viena.

---

Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 25 November '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---