Societatea în care trăim cu toţii astăzi este una deosebit de evoluată, tehnologia punând la picioarele noastre cele mai facile soluţii la cele mai grele probleme. Pe lângă toate aceste incredibile avantaje pe care mediul social ni le oferă, avem parte şi de multe dezavantaje.

Totul se desfăşoară mult mai repede, iar noi trebuie să ne băgăm în acest vârtej pentru a putea supravieţui. Nu degeaba acest secol a fost numit secolul vitezei. Această agitaţie permanentă are multe repercusiuni asupra stării noastre de sănătate. Inevitabil, primul efect secundar negativ al tumultului societăţii este stresul cel de toate zilele. Însă povestea nu se opreşte aici.

Stresul aduce odată cu el multe a lte efecte nocive precum tulburările fizice, tulburările psihice, dar şi tulburările de alimentaţie. Deprinderile alimentare sunt importante în orice situaţie, dar încă şi mai mult în cazurile de stres. Persoana care suferă de stres are tendinţa să mănânce prea mult, prea puţin sau să mănânce grăbit şi la ore nepotrivite. Pe de altă parte, organismul stresat foloseşte mai multă energie şi într-un timp mai scurt, în aşa fel că pe moment stresul adaugă o povară suplimentară sistemului cardiovascular.

Câţi dintre noi nu preferăm mâncarea de la fast-food sau o pizza savuroasă ori de câte ori mergem în oraş sau pur şi simplu atunci când ne este foame? Câţi dintre noi nu consumăm cafeină sau băuturi energizante în „cantităţi industriale” ori de câte ori ne trezim dimineaţa sau la orice oră din zi şi din noapte pentru a ne ajuta să rezistăm mai bine pe parcursul zilei? Câţi dintre noi nu mâncăm fără rost şi fără a ne fi foame atunci când suntem agitaţi sau chiar când ne plictisim? Câţi dintre noi nu fumăm multe pachete de ţigări doar într-o singură zi, folosind scuza că suntem nervoşi ? Din păcate, răspunsul la toate aceste întrebări este că enorm de multe persoane au aceste obiceiuri cel puţin nocive.

Partea comico-tragică din toată această poveste este că, aproape toţi din cei cu astfel de obiceiuri ştiu de riscurile la care se supun, fiind perfect conştienţi de inconştienţa lor. Însă ei au de luat la un moment dat o decizie importantă, crucială chiar. Or aleg să continue cu acest mod de viaţă, dar să trăiască până la maximum 40-45 de ani, ori să înceapă un regim de „însănătoşire”, de detoxifiere şi de abordare a unui ritm de viaţă sănătos.

Acest regim de viaţă sănătos presupune înlăturarea tuturor obiceiurilor vechi nocive, iar acest lucru nu este uşor de făcut. Dar nici imposibil. Chiar dacă la început trebuie să faceţi un efort, mâncaţi încet, mestecaţi corect şi la ore fixe, fără să luaţi absolut nimic între mese.

• Limitaţi cantitatea de grăsimi. O persoană adultă, în funcţie de greutatea corporală şi activitatea pe care o desfăşoară, ar trebui să folosească între 33-67 grame de grăsimi zilnic (pentru o dietă de 2000 calorii), de preferinţă de origine vegetală (nesaturate); adică grăsimile nu trebuie să depăşească proporţia de 30% din totalul caloriilor pe care le ingerăm. In consecinţă, evitaţi cosumul brânzeturilor prelucrate, al untului şi al cărnii, înlocuindu-le cu grăsimi vegetale (ulei de măsline sau seminţe), brânză proaspătă şi derivate din soia.

• Consumaţi din plin fructe, verdeţuri şi cereale. Aceste alimente suplinesc cantitatea necesară de vitamine, minerale şi fibre de care organismul nostru are nevoie.

• Reduceţi consumul de zahăr, sare şi condimente. Puteţi să folosiţi aceste ingrediente, dar moderat. Şi gustul se va adapta în timp scurt.

• Complexul vitaminic B este esenţial, aşa cum s-a demonstrat, pentru păstrarea echilibrului nervos şi o funcţionare optimă a creierului. Este un lucru evident că acesta este un factor de bază pentru prevenirea şi rezolvarea stresului. In mod deosebit, sunt necesare vitamina Bi (tiamina) şi B6 (piridoxina). Amândouă se găsesc din abundenţă în cerealele integrale, în fructe şi zarzavaturi. Piridoxina se mai găseşte şi în lapte, ouă şi carne. Atunci când este necesar să se mărească aportul din grupul B, se recomandă să adăugăm la dieta obişnuită germeni de grâu şi drojdie de bere sau poate fi necesară o suplimentare a lor pe cale farmaceutică. 48

Unii cercetători chiar au ajuns la concluzia că unele alimente pot reduce stresul, pe când altele îl pot spori.

Printre alimentele care favorizează stresul se numără: cafeina, alcoolul, dulciurile, alimentele sărate, alimentele grase, produsele lactate şi laptele de vacă, alimentele gata preparate şi rafinate precum pâinea albă şi făina rafinată, carnea roşie, margarina şi alte uleiuri vegetale procesate, alimentele condimentate, aditivii alimentari, conservaţii şi alte substanţe chimice. O dieta echilibrata este factorul crucial in menţinerea sănătăţii si reducerea stresului. De asemenea, consumul ceaiurilor din plante poate fi foarte eficient pentru ameliorarea multor simptome ale stresului.

Printre alimentele benefice amintim ţelina, seminţele de floarea-soarelui, orezul brun, algele, varza, migdalele, fructele de pădure, seminţele de susan, castraveţii, sparanghelul, usturoiul şi avocado.

Sursa Imaginii - diabetes.org

---

Tag-uri: fructe, cofeina, grasimi

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 15 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---