Statistics:
Visits: 1,472 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Romantismul
Q: | Intreaba despre Romantismul |
Apare în perioada marilor seisme social-politice. A fost pregătit treptat şi se afirmă deschis la începutul secolului al XIX-lea, la noi în aceeaşi epocă paşoptistă împreună cu realismul, ca o reacţie împotriva clasicismului. În Franţa, are ca teoretician pe Victor Hugo cu prefaţa la drama Cromwell 1829. Este o literatură bazată pe sentiment, lirismul fiind facultatea dominantă.
Romantismul descătuşează personalitatea umană, dă frâu liber imaginaţiei, există pregnant sentimentul naturii - etat d'ame. Natura este o cutie de rezonanţă a sufletului, receptacul al gândului şi sentimentului omenesc.
Romantismul susţine libertatea totală a creaţiei, are cultul fanteziei creatoare în defavoarea raţiunii, lucidităţii. Se remarcă evaziuni în trecut, în vis, tărâm compensatoriu pentru realitatea: dezamăgitoare. Spaţiul şi timpul sunt proiecţii subiective. Spiritul romantic este bolnav de nemărginire, ostil ţelurilor mărunte.
Se observă interes pentru istoria naţională, culoare locală, de epocă, apar exemple eroice, personaje exemplare pentru stimularea sentimentelor patriotice, patos social. Paşoptiştii au fost scriitori tribuni ai luptei pentru emanciparea naţională.
Manifestul este considerat Introducţie a lui Kogălniceanu ce dă izvoare de inspiraţie pentru o literatură naţională populară: natură, istorie, folclor. În articolul Clasicism, romantism, baroc, Călinescu observă că la noi nu a existat un romantism bine definit de clasicism, ci avem un romantism clasic.
Romantismul românesc este militant. Există preocupare pentru grotesc şi sublim, o armonizare a contrastelor în numele adevărului în artă. Eroii aparţin tuturor claselor sociale, pot fi cerşetori, tâlhari, cocoşaţi, îngeri sau demoni şi evoluează personaje excepţionale în împrejurări excepţionale. Este un inadaptabil, un răzvrătit, un nonconformist. în lupta dintre datorie şi pasiune, învinge totdeauna" pasiunea. Antiteza este procedeul specific. Se observă aplecarea spre magic, fabulos, grandios, nobleţe, spontaneitate, subiectivitate.
În dramă se renunţă la regula celor trei unităţi: timp, loc şi acţiune.
Cultivă ca specii drama romantică, nuvela romantică, meditaţia, elegia, pastelul, balada.
Romantismul descătuşează personalitatea umană, dă frâu liber imaginaţiei, există pregnant sentimentul naturii - etat d'ame. Natura este o cutie de rezonanţă a sufletului, receptacul al gândului şi sentimentului omenesc.
Romantismul susţine libertatea totală a creaţiei, are cultul fanteziei creatoare în defavoarea raţiunii, lucidităţii. Se remarcă evaziuni în trecut, în vis, tărâm compensatoriu pentru realitatea: dezamăgitoare. Spaţiul şi timpul sunt proiecţii subiective. Spiritul romantic este bolnav de nemărginire, ostil ţelurilor mărunte.
Se observă interes pentru istoria naţională, culoare locală, de epocă, apar exemple eroice, personaje exemplare pentru stimularea sentimentelor patriotice, patos social. Paşoptiştii au fost scriitori tribuni ai luptei pentru emanciparea naţională.
Manifestul este considerat Introducţie a lui Kogălniceanu ce dă izvoare de inspiraţie pentru o literatură naţională populară: natură, istorie, folclor. În articolul Clasicism, romantism, baroc, Călinescu observă că la noi nu a existat un romantism bine definit de clasicism, ci avem un romantism clasic.
Romantismul românesc este militant. Există preocupare pentru grotesc şi sublim, o armonizare a contrastelor în numele adevărului în artă. Eroii aparţin tuturor claselor sociale, pot fi cerşetori, tâlhari, cocoşaţi, îngeri sau demoni şi evoluează personaje excepţionale în împrejurări excepţionale. Este un inadaptabil, un răzvrătit, un nonconformist. în lupta dintre datorie şi pasiune, învinge totdeauna" pasiunea. Antiteza este procedeul specific. Se observă aplecarea spre magic, fabulos, grandios, nobleţe, spontaneitate, subiectivitate.
În dramă se renunţă la regula celor trei unităţi: timp, loc şi acţiune.
Cultivă ca specii drama romantică, nuvela romantică, meditaţia, elegia, pastelul, balada.
Tag-uri: literatura |
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :