Statistics:
Visits: 1,148 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Vera Calin - "Romantismul" - capitolul III
Q: | Intreaba despre Vera Calin - "Romantismul" - capitolul III |
In capitolul al treilea al cartii ‘romantismului’ a Verei Calin, istorismul este considerat drept o dimensiune principala a gandirii romantice.
In romantism, vechi genuri literare se restructureaza sub impulsul unei viziuni istorice si se nasc altele noi. Granita dintre istorie si literatura este labila in romantism si interdependentele dintre acele domeniii complexe si reciproce.
In acest capitol sunt analizate minutios drama romantica, romanul istoric, nuvela istorica, poemul istoric si sociogonic.
Este punctat faptul ca evokutia de la tragedia clasica spre drama romantica a fost destul de lenta, pe parcursul ei intalnind drama burgheza, comedia lacrimogena si melodrama.
De la melodrama, drama romantic va prelua conflictele violente, nota aventuroasa, actiunea bog ata, mutatiile caracterologice, definitive si nu totdeauna motivate.
Reprezentanti de seama ai dramei romantice au fost : Heinrich von Kleist, Victor Hugo, Puskin, iar in spatiul romanesc V. Alecsandri si B. P. Hasdeu.
Drama de inspiratie istorica, asa cum au practicat-o romanticii, a fost terenul cel mai propice pentru lupta impotriva clasicismului.
Creatorul romanului istoric este considerat a fi Walter Scott. Nota dominant a creatiei lui romanesti o ofera simbioza dintre imaginatia romantic si scrupulul realist in reinvierea unei epoci trecute.Walter Scott este un maiestru in evocarea ‘culorii locale’ dar nu si un specialist al psihologiilor.Creatia sa ii va influent ape toti ceilalti creatori de proza romantica de dupa el.
Hugo va prelua de la W. Scott interesele pentru momentele de incordare istorica ; Alfred de Vigny ( Cinq Mars) va fi influentat in selectia momentului si in mijloacele de reconstruire a unei epoci trecute.
Cea mai acuta influenta se observa in romanul ‘Logodnicii’ al lui Manzoni, unde faptele reale coexista cu personajele istorice si episoade inventate.
Problemele de estetica ale nuvelei se aseamana, in romantism, cu cele ale romanuluii istoric. Se pot cita aici nuvela lui Kleist ‘Michael Kohlaas’ si cea a lui Puskin ‘Fata capitanului’.
De factura net romantica sunt si nuvelele lui Al. Odobescu ‘Mihnea Voda cel Rau’ si ‘ Doamna Chiasna’.
Romantismul era prielnic poemele sociogonice. Optimiste ca ‘Legenda veacurilor’, pesimiste in spirit shopenhauerian, ca ciclul de tinerete al lui Eminescu ‘Memento mori’, aceste poeme adopta de obicei ideea alternarii dintre maretia si decaderea civilizatiilor, idee preluata de romantici de la istoricii si filosofii veacului precedent (Vico, Cantemir, Montesquieu).
Optimismul herderian, dialectica hegeliana, pesimismul shopenhauerian au alimentat viziuni grandioase ale istoriei, au fost prielnice sentimentului, maretiei istorice.
Este propriu romanticilor atrasi de evocarea istorica darul de a imagina mari miscari de a deplasa grupuri compacte de oameni, de a comunica freamatul multimilor.
In toate aceste evocari istorice, perspectiva ramane de ansamblu, detaliul este mereu subsumat intregului.
Personajul romantic are si el o istorie, e conceput sub semnul istoricitatii.
In romantism, vechi genuri literare se restructureaza sub impulsul unei viziuni istorice si se nasc altele noi. Granita dintre istorie si literatura este labila in romantism si interdependentele dintre acele domeniii complexe si reciproce.
In acest capitol sunt analizate minutios drama romantica, romanul istoric, nuvela istorica, poemul istoric si sociogonic.
Este punctat faptul ca evokutia de la tragedia clasica spre drama romantica a fost destul de lenta, pe parcursul ei intalnind drama burgheza, comedia lacrimogena si melodrama.
De la melodrama, drama romantic va prelua conflictele violente, nota aventuroasa, actiunea bog ata, mutatiile caracterologice, definitive si nu totdeauna motivate.
Reprezentanti de seama ai dramei romantice au fost : Heinrich von Kleist, Victor Hugo, Puskin, iar in spatiul romanesc V. Alecsandri si B. P. Hasdeu.
Drama de inspiratie istorica, asa cum au practicat-o romanticii, a fost terenul cel mai propice pentru lupta impotriva clasicismului.
Creatorul romanului istoric este considerat a fi Walter Scott. Nota dominant a creatiei lui romanesti o ofera simbioza dintre imaginatia romantic si scrupulul realist in reinvierea unei epoci trecute.Walter Scott este un maiestru in evocarea ‘culorii locale’ dar nu si un specialist al psihologiilor.Creatia sa ii va influent ape toti ceilalti creatori de proza romantica de dupa el.
Hugo va prelua de la W. Scott interesele pentru momentele de incordare istorica ; Alfred de Vigny ( Cinq Mars) va fi influentat in selectia momentului si in mijloacele de reconstruire a unei epoci trecute.
Cea mai acuta influenta se observa in romanul ‘Logodnicii’ al lui Manzoni, unde faptele reale coexista cu personajele istorice si episoade inventate.
Problemele de estetica ale nuvelei se aseamana, in romantism, cu cele ale romanuluii istoric. Se pot cita aici nuvela lui Kleist ‘Michael Kohlaas’ si cea a lui Puskin ‘Fata capitanului’.
De factura net romantica sunt si nuvelele lui Al. Odobescu ‘Mihnea Voda cel Rau’ si ‘ Doamna Chiasna’.
Romantismul era prielnic poemele sociogonice. Optimiste ca ‘Legenda veacurilor’, pesimiste in spirit shopenhauerian, ca ciclul de tinerete al lui Eminescu ‘Memento mori’, aceste poeme adopta de obicei ideea alternarii dintre maretia si decaderea civilizatiilor, idee preluata de romantici de la istoricii si filosofii veacului precedent (Vico, Cantemir, Montesquieu).
Optimismul herderian, dialectica hegeliana, pesimismul shopenhauerian au alimentat viziuni grandioase ale istoriei, au fost prielnice sentimentului, maretiei istorice.
Este propriu romanticilor atrasi de evocarea istorica darul de a imagina mari miscari de a deplasa grupuri compacte de oameni, de a comunica freamatul multimilor.
In toate aceste evocari istorice, perspectiva ramane de ansamblu, detaliul este mereu subsumat intregului.
Personajul romantic are si el o istorie, e conceput sub semnul istoricitatii.
Tag-uri: romantismul, vera calin, gen literar |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 15 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :