Statistics:
Visits: 12,455 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Teme si motive in poezia romantica eminesciana
Q: | Intreaba despre Teme si motive in poezia romantica eminesciana |
Romantismul este un curent cultural aparut la sfarsitul secolului al XVIII, dezvoltandu-se mai intai in cateva tari occidentale: Anglia, Germania, Franta si treptat in toate tarile europene. Este un curent care s-a manifestat ca o miscare anti-clasica axata pe vizionalism, sentiment, antiteze, integrarea cosmicului, cultivarea visului si a melancoliei si o diversitate de teme si motive ca: conditia geniului, efemeritatea umana, problematica timpului, poezia iubire-natura, istoria, cosmicul, oniricul si altele.
Romantismul european a cunoscut cateva etape distincte: preromantismul cu accente iluministe reprezentat in special de Goethe, o perioada de inflorire la inceputul secolului al XIX lea (Byron, Hugo, Lamartine, Poe, Puskin, Lermontov) si postromantismul manifestat dupa 1848.
In literatura romana cel care a creat premisele dezvoltarii romantismului a fost M. Kogalniceanu, in 1840, prin cunoscuta “Introductie†la Dacia literara.
Romantismul romanesc s-a manifestat preporderent in perioada pasoptista a literaturii romane, dar el este sesizabil intr-o faza premergatoare, cunoscand apoi un moment de culme in perioada junista prin poezia eminesciana.
Poetul care a conferit accente europene romantismului romanesc, prin formatia sa culturala axata pe o foarte buna cunoastere a literaturii si filosofiei germane si hinduse este Mihai Eminescu.
Poezia eminesciana sintetizeaza toate temele si motivele de factura romantica. Una dintre temele dragi romanticilor este tema istorica. La Eminescu aceasta tema apare sub doua aspecte: unul elegiac si unul satiric. In unele poezii apare sentimentul patriotismului (“Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanieâ€), altele evoca misterul etnogenezei (“Strigoii, Decebalâ€) sau sunt meditatii partiotice, evocari ale trecutului glorios (“Scrisoarea a III-aâ€).
O alta tema eminesciana este tema sociala care in unele poezii reflecta inechitarea sociala (“Imparat si proletarâ€), in altele societatea corupta (“Junii corupti, Scrisoarea a III-aâ€).
Influentat de literatura populara, in multe din poeziile sale, Eminescu dezvolta tema folclorica prin poezii ca: “Revedereâ€, “Ce te legeniâ€, “La mijloc de codruâ€.
Una din temele fundamentale ale poetului, tema filosofica preluata de la filosoful german Schopenhauer, este tema dramei omului de geniu. Geniul eminescian traieste o tripla drama: drama neintelegerii, drama inadaptabilitatii si drama solitudinii (“Luceafarulâ€, “Scrisoarea Iâ€, “Inger si demonâ€).
Tema cosmogonica include cateva motive specifice: meditatia asupra macrocosmosului, meditatia asupra macrotimpului, geneza universului si apocalipsa. Meditatia asupra timpului sta sub influenta filosofiei schopenhaueriene. Un motiv subordonat acestei teme este acelas al prezentului etern (“Glossaâ€).
Tema naturii si a iubirii coexista in poezia eminesciana, natura fiind vazuta ca un refugiu pentru indragostiti, ocrotitoare a iubirii sau martora a fericirii sau nefericirii terestre. Tema naturii include cateva elemente cu valoare de motive poetice: slenarul, codrul, solarul, lacul, salcamul, teiul etc.
Erosul eminescian apare in doua ipostaze: ipostaza erosului spiritual si ipostaza erosului senzual. Iubirea eminesciana este una neimplinita care ramane doar o proiectie in vis sau intr-un viitor nesigur (“Luceafarulâ€, “Floare albastraâ€, “Sara pe dealâ€, “Dorintaâ€,â€Laculâ€).
Creatia care cu siguranta reuneste toate motivele si temele specifice romantice este poemul “Luceafarulâ€. Acesta se defineste ca o alegorie construita pe tema conditiei omului de geniu cu radacini adanci in filosofia germana, prin cateva nume de referinta: Schopenhauer, Kant, Hegel dar si in sistemul filosofic antic hindus.
Schopenhaueriana este tema dramei omului de geniu asociata cu motivul titanismului, dar viziunea asupra genialitatii apare personalizata in poezia eminesciana: nu mai avem geniul ca entitate abstracta si distanta care exista intr-o lume a perfectiunii, ci un geniu umanizat ce retraieste si aspira catre iubirea terestra in care vede implinirea.
Romantismul european a cunoscut cateva etape distincte: preromantismul cu accente iluministe reprezentat in special de Goethe, o perioada de inflorire la inceputul secolului al XIX lea (Byron, Hugo, Lamartine, Poe, Puskin, Lermontov) si postromantismul manifestat dupa 1848.
In literatura romana cel care a creat premisele dezvoltarii romantismului a fost M. Kogalniceanu, in 1840, prin cunoscuta “Introductie†la Dacia literara.
Romantismul romanesc s-a manifestat preporderent in perioada pasoptista a literaturii romane, dar el este sesizabil intr-o faza premergatoare, cunoscand apoi un moment de culme in perioada junista prin poezia eminesciana.
Poetul care a conferit accente europene romantismului romanesc, prin formatia sa culturala axata pe o foarte buna cunoastere a literaturii si filosofiei germane si hinduse este Mihai Eminescu.
Poezia eminesciana sintetizeaza toate temele si motivele de factura romantica. Una dintre temele dragi romanticilor este tema istorica. La Eminescu aceasta tema apare sub doua aspecte: unul elegiac si unul satiric. In unele poezii apare sentimentul patriotismului (“Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanieâ€), altele evoca misterul etnogenezei (“Strigoii, Decebalâ€) sau sunt meditatii partiotice, evocari ale trecutului glorios (“Scrisoarea a III-aâ€).
O alta tema eminesciana este tema sociala care in unele poezii reflecta inechitarea sociala (“Imparat si proletarâ€), in altele societatea corupta (“Junii corupti, Scrisoarea a III-aâ€).
Influentat de literatura populara, in multe din poeziile sale, Eminescu dezvolta tema folclorica prin poezii ca: “Revedereâ€, “Ce te legeniâ€, “La mijloc de codruâ€.
Una din temele fundamentale ale poetului, tema filosofica preluata de la filosoful german Schopenhauer, este tema dramei omului de geniu. Geniul eminescian traieste o tripla drama: drama neintelegerii, drama inadaptabilitatii si drama solitudinii (“Luceafarulâ€, “Scrisoarea Iâ€, “Inger si demonâ€).
Tema cosmogonica include cateva motive specifice: meditatia asupra macrocosmosului, meditatia asupra macrotimpului, geneza universului si apocalipsa. Meditatia asupra timpului sta sub influenta filosofiei schopenhaueriene. Un motiv subordonat acestei teme este acelas al prezentului etern (“Glossaâ€).
Tema naturii si a iubirii coexista in poezia eminesciana, natura fiind vazuta ca un refugiu pentru indragostiti, ocrotitoare a iubirii sau martora a fericirii sau nefericirii terestre. Tema naturii include cateva elemente cu valoare de motive poetice: slenarul, codrul, solarul, lacul, salcamul, teiul etc.
Erosul eminescian apare in doua ipostaze: ipostaza erosului spiritual si ipostaza erosului senzual. Iubirea eminesciana este una neimplinita care ramane doar o proiectie in vis sau intr-un viitor nesigur (“Luceafarulâ€, “Floare albastraâ€, “Sara pe dealâ€, “Dorintaâ€,â€Laculâ€).
Creatia care cu siguranta reuneste toate motivele si temele specifice romantice este poemul “Luceafarulâ€. Acesta se defineste ca o alegorie construita pe tema conditiei omului de geniu cu radacini adanci in filosofia germana, prin cateva nume de referinta: Schopenhauer, Kant, Hegel dar si in sistemul filosofic antic hindus.
Schopenhaueriana este tema dramei omului de geniu asociata cu motivul titanismului, dar viziunea asupra genialitatii apare personalizata in poezia eminesciana: nu mai avem geniul ca entitate abstracta si distanta care exista intr-o lume a perfectiunii, ci un geniu umanizat ce retraieste si aspira catre iubirea terestra in care vede implinirea.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :