Este un curent literar afirmat la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi primele decenii ale secolului al XIX-lea, caracterizându-se prin primatul sentimentului şi visului asupra raţiunii. A fost anunţat de preromantism, care a apărut la sfârşitul secolului al XVIII-lea în ţări ca Franţa, Germania, Anglia, promovând în literatură sentimentul naturii, meditaţia elegiacă şi motivul ruinelor.

Dezvoltarea, în continuare, a romantismului în aceste ţări şi în altele ca Italia, Spania, România a luat un caracter polemic faţă de clasicism, punând accent pe posibilitatea artistului de a crea lumi fictive, prin promovarea subiectivismului, susţinând posibilitatea amestecului genurilor şi speciilor lite rare, în favoarea expresivităţii, prin combaterea caracterului normativ al esteticii clasice. Descoperă şi valorifică tezaurul folcloric, prezintă eroi aparţinând tuturor categoriilor sociale, aflaţi uneori în situaţii antitetice limită.

În literatura română, romantismul este promovat de generaţia paşoptistă, având drept manifest Programul Daciei literare, intitulat Introducţie, semnat de Mihail Kogălniceanu (1840, Iaşi), care cerea: inspiraţie din trecutul istoric al poporului român, valorificarea valenţelor educative ale folclorului, diversificarea genurilor şi speciilor literare, scrierea unor opere originale.

Îndemnul lui Mihail Kogălniceanu ca scriitorii paşoptişti să se inspire din trecutul istoric a fost urmat de Costache Negruzzi: Alexandru Lăpuşneanul, Vasile Alecsandri: Despot Vodă şi Dumbrava Roşie, Nicolae Bălcescu: Românii supt Mihai Voievod Viteazul, Dimitrie Bolintineanu: Legende istorice.

Valorificarea valenţelor educative ale folclorului a fost făcută de Vasile Alecsandri: culegerea Poezii poporale, Alecu Russo, parţial, în Cântarea României (legenda Dolcăi) şi alţii.

În acest timp, asistăm la o mare diversificare a genurilor şi speciilor literare: romanul - Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon; nuvela istorică Sobieski şi românii, de C. Negruzzi; începuturile pastelului - parţial, Sburătorul, de I. H. Rădulescu, Pasteluri, de V Alecsandri; fabula şi satira - Satiră duhului meu şi Fabule, de Gr. Alexandrescu; teatrul - grupul Chiriţelor, de V Alecsandri şi Răzvan şi Vidra, de B.P. Haşdeu, operele amintite fiind totodată şi modele de creaţii originale.

---

Tag-uri: curent literar

---

Categorie: Comentarii  - ( Comentarii - Archiva)

Data Adaugarii: 09 November '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---