Statistics:
Visits: 1,015 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Regimurile sarace in sare destinate cardiacilor
Q: | Intreaba despre Regimurile sarace in sare destinate cardiacilor |
Regimurile sărace în sare. Sarea de bucătărie este, din punct de vedere chimic, clorură de sodiu. Aportul zilnic de sare este de 10-15 g variind în; funcţie de obiceiurile alimentare. Această cantitate este cuprinsă în alimente (4-8 g) iar restul este adăugată la preparare şi la servirea alimentelor. Cantitatea de sare consumată în mod obişnuit depăşeşte cu mult nevoile organismului, avand doar, valoare gastronomică.
Scăderea aportului zilnic de sare constituie o măsură de bază în tratamentul hipertensiunii ari teriale, a insuficienţei cardiace şi în boli de inimă în care inima este mărită, chiar în absenţa insuficienţei cardiace. Deoarece regimurile sărace în sare par adesea l ipsite de gust, sunt acceptate greu şi de multe ori abandonate. Consecinţa nerespectarii acestei prescripţii este agravarea bolii, rezistenţa la tratamente medicamentoase şi uneori apariţia unor complicaţii. Bolnavii trebuie să ştie că pei lurea regimului sărac în sare este o măsură terapeutică indispensabilă, care nu poate fi înlocuit prin medicamente diuretice. De asemenea trebuie ştiut că disconfortul produs de dieta nesărată dispare treptat, majoritatea pacienţilor obişnuindu-se cu gustul alimentelor.
Lipsa de gust a mancărurilor fără sare poate fi corectata în parte prin utilizarea unor substanţe aromatice (pătrunjelul, tarhonul, mărarul, leuşteanul, cimbrul, chimenul) sau a sării fără sodiu, 1- 2 linguriţe pe zi adăugate înainte de consumarea alimentelor.
De ce regimul sărac în sare este indispensabil in bolile amintite mai sus? Persoanele sănătoase elimina prin rinichi o cantitate de sare echivalentă cu cea consumată, iar un aport suplimentar este eliminat uşor de rinichi. în insuficienţa cardiacă şi in hipertensiunea arterială funcţia rinichiului de eliminare a sodiului este tulburată, existand în permanenţă o tendinţă de reţinere a sării în organism.
În insuficienţa cardiacă, reţinerea de sodiu se face cu reţinere concomitentă de apă, la 9 g de tare reţinandu-se în organism un litru de apă. Acest exces de apă este de 5-10-20 litri, uneori şi mai mult. Apa reţinută în toate ţesuturile, produce tulburările bine cunoscute din insuficienţa cardiacă. Excesul de apă din plămani provoacă senzaţia de lipsă de aer (dispneea), iar din ficat, mărirea dureroasă a organului. Edemele (umflarea picioarelor), hidrotoraxul (apă în pleură) şi ascita (apă în cavitatea peritonială) sunt produse de asemenea de reţinerea de apă şi sare.
Rezultă că cele mai supărătoare simptome din: insuficienţa cardiacă se datoresc reţinerii de apă şi sare din organism. Aşa cum este de aşteptat, eliminarea apei şi sării produce o ameliorare importantă, pană la dispariţia tulburărilor amintite. Aceasta se realizează prin două modalităţi : diete sărace în sare şi medicamente diuretice.
Pană la apariţia medicamentelor diuretice moderne, regimurile fără sare au fost singura posibilitate de tratament. Utilizarea diureticelor a ameliorat condiţia bolnavilor de inimă deoarece în majoritatea cazurilor, le permite un aport limitat de sare şi o alimentaţie mai apropiată de normal. Acest lucru trebuie înţeles, deoarece mulţi bolnavi cred că dacă se tratează cu diuretice pot renunţa la regimul sărac în sare. Din păcate acest lucru nu este posibil, şi experienţa arată că la astfel de bolnavi evoluţia bolii este defavorabilă. Dacă regimul nu este respectat, după o doză de diuretic pacientul creşte rapid în greutate, iar tulburările produse de excesul de apă şi sare reapar. Acest fapt determină administrarea de diuretice la intervale scurte de timp. Ca urmare, efectul diureticelor scade pană la dispariţie, iar în organism apar adesea tulburări ale echilibrului mineral. Dintre acestea cel mai important este deficitul de potasiu, care reduce efectul medicamentelor tonicardiace şi predispune la apariţia unor efecte toxice.
Dacă regimul sărac în sare este respectat, nevoia de diuretice este mai mică, ele pot fi administrate la intervale de timp mai mari. în aceste condiţii eficienţa diureticelor se menţine timp mai îndelungat, deficitul de potasiu este evitat, iar starea pacienţilor se menţine bună.
Scăderea aportului zilnic de sare constituie o măsură de bază în tratamentul hipertensiunii ari teriale, a insuficienţei cardiace şi în boli de inimă în care inima este mărită, chiar în absenţa insuficienţei cardiace. Deoarece regimurile sărace în sare par adesea l ipsite de gust, sunt acceptate greu şi de multe ori abandonate. Consecinţa nerespectarii acestei prescripţii este agravarea bolii, rezistenţa la tratamente medicamentoase şi uneori apariţia unor complicaţii. Bolnavii trebuie să ştie că pei lurea regimului sărac în sare este o măsură terapeutică indispensabilă, care nu poate fi înlocuit prin medicamente diuretice. De asemenea trebuie ştiut că disconfortul produs de dieta nesărată dispare treptat, majoritatea pacienţilor obişnuindu-se cu gustul alimentelor.
Lipsa de gust a mancărurilor fără sare poate fi corectata în parte prin utilizarea unor substanţe aromatice (pătrunjelul, tarhonul, mărarul, leuşteanul, cimbrul, chimenul) sau a sării fără sodiu, 1- 2 linguriţe pe zi adăugate înainte de consumarea alimentelor.
De ce regimul sărac în sare este indispensabil in bolile amintite mai sus? Persoanele sănătoase elimina prin rinichi o cantitate de sare echivalentă cu cea consumată, iar un aport suplimentar este eliminat uşor de rinichi. în insuficienţa cardiacă şi in hipertensiunea arterială funcţia rinichiului de eliminare a sodiului este tulburată, existand în permanenţă o tendinţă de reţinere a sării în organism.
În insuficienţa cardiacă, reţinerea de sodiu se face cu reţinere concomitentă de apă, la 9 g de tare reţinandu-se în organism un litru de apă. Acest exces de apă este de 5-10-20 litri, uneori şi mai mult. Apa reţinută în toate ţesuturile, produce tulburările bine cunoscute din insuficienţa cardiacă. Excesul de apă din plămani provoacă senzaţia de lipsă de aer (dispneea), iar din ficat, mărirea dureroasă a organului. Edemele (umflarea picioarelor), hidrotoraxul (apă în pleură) şi ascita (apă în cavitatea peritonială) sunt produse de asemenea de reţinerea de apă şi sare.
Rezultă că cele mai supărătoare simptome din: insuficienţa cardiacă se datoresc reţinerii de apă şi sare din organism. Aşa cum este de aşteptat, eliminarea apei şi sării produce o ameliorare importantă, pană la dispariţia tulburărilor amintite. Aceasta se realizează prin două modalităţi : diete sărace în sare şi medicamente diuretice.
Pană la apariţia medicamentelor diuretice moderne, regimurile fără sare au fost singura posibilitate de tratament. Utilizarea diureticelor a ameliorat condiţia bolnavilor de inimă deoarece în majoritatea cazurilor, le permite un aport limitat de sare şi o alimentaţie mai apropiată de normal. Acest lucru trebuie înţeles, deoarece mulţi bolnavi cred că dacă se tratează cu diuretice pot renunţa la regimul sărac în sare. Din păcate acest lucru nu este posibil, şi experienţa arată că la astfel de bolnavi evoluţia bolii este defavorabilă. Dacă regimul nu este respectat, după o doză de diuretic pacientul creşte rapid în greutate, iar tulburările produse de excesul de apă şi sare reapar. Acest fapt determină administrarea de diuretice la intervale scurte de timp. Ca urmare, efectul diureticelor scade pană la dispariţie, iar în organism apar adesea tulburări ale echilibrului mineral. Dintre acestea cel mai important este deficitul de potasiu, care reduce efectul medicamentelor tonicardiace şi predispune la apariţia unor efecte toxice.
Dacă regimul sărac în sare este respectat, nevoia de diuretice este mai mică, ele pot fi administrate la intervale de timp mai mari. în aceste condiţii eficienţa diureticelor se menţine timp mai îndelungat, deficitul de potasiu este evitat, iar starea pacienţilor se menţine bună.
Tag-uri: inima, cardiac, cardiovascular, boala |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 05 October '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :