Statistics:
Visits: 1,048 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Marile reforme ale lui Cuza
Q: | Intreaba despre Marile reforme ale lui Cuza |
Cuza justifică actul din 2 mai 1864 ca o replică dată Adunării care l-a împiedicat să înfăptuiască reformele cerute de propăşirea României.
Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris (de fapt o nouă Constituţie) şi noua Lege electorală sunt supuse unui plebiscit:
- sporeau atribuţiile domnului care numea un sfert din membrii Senatului-Corp ponderator şi preşedintele Camerei;
- Consiliul de Stat - elabora legile; Senatul avea dreptul de a primi petiţii;
-Legea electorală - alegătorii primari erau cei care votau prin delegaţie, iar cei direcţi erau departajaţi prin posibilităţile censitare;
- plebiscitul a confirmat regimul autoritar, 682.000 votanţi pronunţându-se afirmativ - 22-26 mai 1864;
- în 1864 s-a înfiinţat Universitatea din Bucureşti cu facultăţile de drept, ştiinţe şi litere;
- periodicele ca " Românul" şi " Libertatea " editate de C.A.Rosetti au fost "suspendate".
Votată la 14 iulie 1864, Legea rurală a primit formularea definitivă însoţită de o proclamaţie la 26 august 1864;
- ţăranii din Muntenia primeau pământ în funcţie de numărul de vite posedat. Se constituiau trei categorii: cu 11 pogoane (1 pogon - 0,50 ha), 7 pogoane şi 11 prăjini (o prăjină = 208,82 m1) , respectiv 4 pogoane şi 15 prăjini; în Moldova 5 fălci (o falcă = 1,43 ha) şi 40 prăjini (o prăjină = 179,02 m2), 4 fălci şi 2 fălci şi 40 prăjini. în sudul Basarabiei se ajungea la 6 fălci şi 30 prăjini, respectiv 2 fălci şi 70 prăjini;
Din punct de vedere, economic consecinţele imediate ale reformei au fost negative:
- proprietarii şi arendaşii nu au vrut să angajeze capitalurile necesare progresului agriculnirii;
- cum împărţirea pământului stagna, mulţi săteni nu au efectuat muncile agricole.
După 1867 ambele categorii valorifică mai bine pământul.
La 22 august 1864 Casa Stern şi Banca Otomană acordă ţării primul împrumut cu dobândă 12% destinat finanţării mstituţiilor României modeme;
Până la sfârşitul anului 1864 se adoptă:
- Legea introducerii sistemului de unităţi şi măsuri metrice(septembrie);
- Legea instrucţiunii (7 decembrie);
- Codul civil (16 decembrie);
La 18 decembrie 1864 se votează anticipat Bugetul, înaintea începerii anului de execuţie propriu-zisă;
-în urma unor animozităţi personale Cuza acceptă demisia primului-ministru la 26 ianuarie 1865 (este incontestabil o greşală politică);
Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris (de fapt o nouă Constituţie) şi noua Lege electorală sunt supuse unui plebiscit:
- sporeau atribuţiile domnului care numea un sfert din membrii Senatului-Corp ponderator şi preşedintele Camerei;
- Consiliul de Stat - elabora legile; Senatul avea dreptul de a primi petiţii;
-Legea electorală - alegătorii primari erau cei care votau prin delegaţie, iar cei direcţi erau departajaţi prin posibilităţile censitare;
- plebiscitul a confirmat regimul autoritar, 682.000 votanţi pronunţându-se afirmativ - 22-26 mai 1864;
- în 1864 s-a înfiinţat Universitatea din Bucureşti cu facultăţile de drept, ştiinţe şi litere;
- periodicele ca " Românul" şi " Libertatea " editate de C.A.Rosetti au fost "suspendate".
Votată la 14 iulie 1864, Legea rurală a primit formularea definitivă însoţită de o proclamaţie la 26 august 1864;
- ţăranii din Muntenia primeau pământ în funcţie de numărul de vite posedat. Se constituiau trei categorii: cu 11 pogoane (1 pogon - 0,50 ha), 7 pogoane şi 11 prăjini (o prăjină = 208,82 m1) , respectiv 4 pogoane şi 15 prăjini; în Moldova 5 fălci (o falcă = 1,43 ha) şi 40 prăjini (o prăjină = 179,02 m2), 4 fălci şi 2 fălci şi 40 prăjini. în sudul Basarabiei se ajungea la 6 fălci şi 30 prăjini, respectiv 2 fălci şi 70 prăjini;
Din punct de vedere, economic consecinţele imediate ale reformei au fost negative:
- proprietarii şi arendaşii nu au vrut să angajeze capitalurile necesare progresului agriculnirii;
- cum împărţirea pământului stagna, mulţi săteni nu au efectuat muncile agricole.
După 1867 ambele categorii valorifică mai bine pământul.
La 22 august 1864 Casa Stern şi Banca Otomană acordă ţării primul împrumut cu dobândă 12% destinat finanţării mstituţiilor României modeme;
Până la sfârşitul anului 1864 se adoptă:
- Legea introducerii sistemului de unităţi şi măsuri metrice(septembrie);
- Legea instrucţiunii (7 decembrie);
- Codul civil (16 decembrie);
La 18 decembrie 1864 se votează anticipat Bugetul, înaintea începerii anului de execuţie propriu-zisă;
-în urma unor animozităţi personale Cuza acceptă demisia primului-ministru la 26 ianuarie 1865 (este incontestabil o greşală politică);
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 07 March '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :