Statistics:
Visits: 2,208 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
1859 - ianuarie: Unirea Principatelor Romane
Q: | Intreaba despre 1859 - ianuarie: Unirea Principatelor Romane |
Acest eveniment de o deosebita importanta pentru istoria noastra s-a petrecut la data de 24 ianuarie 1859. Romanii afirmasera de foarte multe ori ca doreau sa se uneasca Intr-un singur stat, lucru precizat si In Rezolutiile Adunarilor ad-hoc din octombrie 1857.
Conventia de la Paris din 7/19 august 1858, adoptata de marile puteri garante cu scopul stabilirii organizarii Principatelor, nu excludea, dar nici nu Incuraja problema unirii depline a Tarii Romanesti si Moldovei.
In aceste conditii, romanii au profitat de situatia creata si au actionat, pas cu pas, In vederea unirii depline a Principatelor. Inceputul trebuia facut prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor si In Tara Romaneasca, dupa ce acesta fusese ales In aceasta functie In Moldova, la data de 5 ianuarie 1859. Da r lucrarile Adunarii elective a Tarii Romanesti se desfasurau Intr-o atmosfera tensionata. Conservatorii Ii aveau drept candidati la tron pe Gheorghe Bibescu si pe Barbu Stirbei, In timp ce unionistii Inca nu-si desemnasera candidatul.
Liberalii radicali au actionat pentru ca unionistii sa-l sustina pe Cuza In cursa pentru alegerea domnitorului Tarii Romanesti, convinsi fiind ca dubla alegere a acestuia In fruntea Principatelor reprezenta primul pas catre constituirea statului national.
Dezbateri furtunoase s-au desfasurat, In 22 si 23 ianuarie 1859, In Adunare, iar In noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, Dimitrie Ghica a propus unionistilor alegerea lui Cuza. Lucrarile Adunarii elective, din data de 24 ianuarie 1859, s-au desfasurat In cladirea din dealul Mitropoliei, In conditiile In care In jur se gaseau mase mari de bucuresteni, adunati de liberalii radicali, care erau gata sa intervina prin forta, la nevoie, pentru a impune alegerea lui Cuza pe tronul Tarii Romanesti.
Deputatul unionist Vasile Boerescu a propus Adunarii elective candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei, la tronul Tarii Romanesti. Aceasta a fost acceptata In unanimitate de cei prezenti, astfel ca nu a mai fost nevoie de interventia maselor populare In Adunare. Dubla alegere a lui Cuza ca domnitor, la 5 si la 24 ianuarie 1859, a reprezentat un pas important In lupta pentru constituirea statului national roman.
Conventia de la Paris din 7/19 august 1858, adoptata de marile puteri garante cu scopul stabilirii organizarii Principatelor, nu excludea, dar nici nu Incuraja problema unirii depline a Tarii Romanesti si Moldovei.
In aceste conditii, romanii au profitat de situatia creata si au actionat, pas cu pas, In vederea unirii depline a Principatelor. Inceputul trebuia facut prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor si In Tara Romaneasca, dupa ce acesta fusese ales In aceasta functie In Moldova, la data de 5 ianuarie 1859. Da r lucrarile Adunarii elective a Tarii Romanesti se desfasurau Intr-o atmosfera tensionata. Conservatorii Ii aveau drept candidati la tron pe Gheorghe Bibescu si pe Barbu Stirbei, In timp ce unionistii Inca nu-si desemnasera candidatul.
Liberalii radicali au actionat pentru ca unionistii sa-l sustina pe Cuza In cursa pentru alegerea domnitorului Tarii Romanesti, convinsi fiind ca dubla alegere a acestuia In fruntea Principatelor reprezenta primul pas catre constituirea statului national.
Dezbateri furtunoase s-au desfasurat, In 22 si 23 ianuarie 1859, In Adunare, iar In noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, Dimitrie Ghica a propus unionistilor alegerea lui Cuza. Lucrarile Adunarii elective, din data de 24 ianuarie 1859, s-au desfasurat In cladirea din dealul Mitropoliei, In conditiile In care In jur se gaseau mase mari de bucuresteni, adunati de liberalii radicali, care erau gata sa intervina prin forta, la nevoie, pentru a impune alegerea lui Cuza pe tronul Tarii Romanesti.
Deputatul unionist Vasile Boerescu a propus Adunarii elective candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei, la tronul Tarii Romanesti. Aceasta a fost acceptata In unanimitate de cei prezenti, astfel ca nu a mai fost nevoie de interventia maselor populare In Adunare. Dubla alegere a lui Cuza ca domnitor, la 5 si la 24 ianuarie 1859, a reprezentat un pas important In lupta pentru constituirea statului national roman.
Tag-uri: istorie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 02 December '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :