- actul istoric de la 24 ianuarie 1859, reprezenta un prim pas spre înfăptuirea statului naţional unitar român;

- Principatele aveau de rezolvat grele şi complicate probleme, cea mai stringentă fiind recunoaşterea internaţională a alegerilor. Austria şi Turcia o considerau drept o încălcare a Convenţiei de la Paris;

- situaţia din Principate a constituit obiectul unei noi conferinţe care se deschidea la Paris la 7 aprilie 1859;

- pentru a câştiga sprijin, misiuni speciale au vizitat capitalele marilor puteri garante;

- în a doua şedinţă, la 13 aprilie 1S59, Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere .Turcia şi Austria însă tergiversau; mai mult, se află că se punea ia cale o intervenţie militară peste Dunăre;

- pentru a face faţă oricărei situaţii, armata moldo-munteană este concentrată la 20 aprilie 1859 în tabăra de la Floreşti, care a fost închisă după a treia şedinţă a Conferinţei de la Paris (26 august-17 septembrie) când Austria şi Turcia au recunoscut dubla alegere;

- Cuza trece la unificarea aparatului de stat, începând cu reunirea misiunilor
diplomatice de la Constantinopol încă din cursul anului 1859, cu Costache Negri recunoscut de Poartă ca unic reprezentant al celor două ţări;

- în procesul de unificare a armatei, generalul Ion Emili an Florescu a fost numit în funcţia de ministru de război în ambele ţări;

- Cezar Librecht a fost numit inspectorul general al telegrafului muntean ÅŸi moldovean;

- la 26 octombrie, domnul a inaugurat universitatea din Iaşi cu trei facultăţi: drept, filosofie, teologie;

- la Focşani, Comisia centrală elaborează legile comune;

Raporturile cu marile puteri garante:
Porţii
- i s-a interzis prezenţa militarilor otomani;
- să renunţe la paşapoartele turceşti solicitate călătorilor români;
- supuşii Imperiului fund reţinuţi în cazul producerii unor neorănduieli; Austria
- accepta legile statului român şi pentru locuitorii cezaro-crăieşti aflaţi aici cu afaceri; -maghiarilor şi polonezilor le oferă dreptul la azil politic;
- Poarta cere dreptul intervenţiei în principate în cazul încălcării Convenţiei de la Paris, iar Austria admite unirea doar pe timpul vieţii lui Cuza;

Fermitatea Iui Cuza, poziţia intransigentă a lui Costache Negri şi atitudinea favorabilă a majorităţii puterilor garante, au determinat obţinerea fîrmanului din 4 decembrie 1861 prin care Poarta renunţa la condiţiile anterioare. Austria se menţine pe poziţia veche.

---

Tag-uri: revolutie, drepturi, tara, regi, domnie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 07 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---