- în perspectiva înfăptuirii României moderne era nevoie de o nouă lege electorală care să sporească accesul la viaţa politică, de o lege rurală care să înlăture clăcăşia, de o lege a instrucţiunii publice care să asigure accesul la învăţătură, şi nu în ultimul rând de o lege care să ducă la secularizarea averilor mănăstireşti spre a fi restituite poporului român;

- acestea erau greu de realizat cu un guvern unic, dar condus de Barbu Catargiu, remarcabil om de stat, însă ca apartenenţă politică, conservator;

- discuţiile între Mihail Kogălniceanu, adeptul unei reale împropietăriri în favoarea ţăranilor şi Barba Catargiu, nu au fost încununat e de succesul sperat;

- după atentatul a căriu victimă a fost Barbu Catargiu se formează un nou guvern condus de doctorul N. Kreţulescu (1862-1863) care a continuat opera de unificare administrativă cu serviciile sanitare din cele două ţări. A fost organizată şcoala de silvicultură şi se instituie Direcţia Generală a Arhivelor Statului;

- în noiembrie-decembrie 1862, împotriva protestelor Porţii, guvernul a protejat tranzitul armelor sârbeşti (de provenienţă rusă) de la Bolgrad (Moldova) la Crivina, pe Dunăre, pentru a întări potenţialul militar al statului vecin cu care România avea relaţii excelente;

- opoziţia dorea înlăturarea lui Cuza şi instalarea unui prinţ străin;

- la 27 iunie 1863 într-un memoriu adresat Porţii, Cuza se pronunţa pentru un regim de autoritate şi dreptate. Memoriul devenea un proiect de Constituţie care acorda domnului întreaga autoritate în stat (iulie-august 1863).

---

Tag-uri: revolutie, drepturi, tara, regi, domnie

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 07 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---