Statistics:
Visits: 3,312 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Statele nationale si multinationale in a II a jumatate a secolului al XIX-lea
Q: | Intreaba despre Statele nationale si multinationale in a II a jumatate a secolului al XIX-lea |
1. Germania
Unificarea Germaniei a fost pregătită de uniunea vamala Zollverein care grupa statele germane in frunte cu Prusia. Principalele obstacole in realizarea unităţii naţionale germane erau Austria si Franţa. Unificarea naţiunii germane, susţinută de cancelarul Bismark s-a realizat in urma a 3 războaie:
- in 1864 Prusia aliata cu Austria declara război Danemarcei pe care o înving si de la care anexează ducatele germane Holstein si Schleswig.
- in 1866 sub pretextul proastei administrări a teritoriului preluat de la Danemarca, Prusia declara război Austriei pe care o învinge decisiv in bătălia de la Sadowa.
Austria va fi exclusa din Confederaţia Germana prin tratatul de la Praga
- in 1870- 1871 Rusia se a fla in conflict cu Franţa pentru a prelua controlul asupra statelor germane din Sud. Armata Franţei este înfrântă la Sedan.
La 18. ianuarie. 1871 regele Prusiei Wilhelm I se proclama împărat al Germaniei in sala oglinzilor de la Versailles si anexează bogatele provincii franceza Alsacia si Lorena.
După 1890 Germania va promova o politica ofensivă cunoscuta sub numele de "Real politik".
2. România
Războiul Crimeei (1853- 1856), început ca război ruso - turc devenit ulterior european prin implicarea Franţei si Angliei de partea imperiului otoman, a oferit romanilor ocazia de a face cunoscuta opiniei publice internaţionale problema unirii.
După înfrângerea Rusiei, marile puteri reunite in cadrul Congresului de la Paris 1856 au hotărât următoarele, referitor la principate:
- înlăturarea protectoratului rusesc;
- menţinerea suzeranităţi otomane;
- retrocedarea Sudului Basarabiei;
- înfiinţarea unor adunări ad-hoc care sa se pronunţe in problema Unirii.
Rezoluţiile (actele) adunărilor ad-hoc favorabile unirii principatelor romane într-un stat cu numele România au fost prezentate unei comisii internaţionale si apoi marilor puteri reunite intro conferinţa la Paris.
In cadrul acestei conferinţe a fost adoptata o Convenţie (1858) care prevedea o unire formala, noul stat purtând numele de "Principatele Unite al Moldovei si Valahiei" :
- organizarea noului stat ca o conversaţie, fiecare stat având adunare legislativa si administraţie proprie, comune fiind Comisia Centrala si Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.
Promovând "politica faptului împlinit", romanii îl aduc pe A.I.Cuza domn in ambele principate:
- 5. ianuarie. 1859 in Moldova;
- 24. ianuarie. 1859 in Tara Româneasca;
Principalele obiective ale lui A.I.Cuza după dubla alegere au fost:
a) recunoaÅŸterea dublei alegeri - obiectiv atins in toamna anului 1859;
b) recunoaşterea unirii depline - obiectiv realizat in 1861 in urma Conferinţe de la Constantinopol;
c) modernizarea societăţii româneşti prin reforme:
- secularizarea averilor mănăstireşti 1863;
- reforma agrara august 1864;
- reforma învăţământului decembrie 1864;
In februarie 1866 A.I.Cuza a fost obligat sa abdice anii care au urmat fiind marcaţi de următoarele evenimente:
- aducerea pe tronul României a printului străin Carol I de Hohenzollern;
- adoptarea primei constituţii interne in 1866;
- obţinerea independentei prin implicarea in războiul ruso - turc din 1877-1878;
Proclamata la 9 mai 1878, independenţa României a fost recunoscuta de marile puteri prin Tratatul de la Berlin;
- înfiinţarea Partidului Liberal (1875) si a celui Conservator (1880);
- proclamarea României regat in 1881;
3. Austro - Ungaria
Austria pentru a se menţine in rândul marilor puteri pune bazele unei confederaţii alături de Ungaria constituindu-se astfel statul multinaţional Austro - Ungaria. Fiecare stat avea guvern, adunare, legislatie si administraţie proprie dar existau si trei ministere comune: ministerul de Externe, ministerul de Finanţe si ministerul de Apărare.
Sub stăpânirea Ungarei se aflau: slavi, italieni si romanii din Transilvania si Banat. Aceştia s-au opus anexării Transilvaniei de către Ungaria prin:
- "pronunciamentul de la Blaj"- mai 1868;
- constituirea Partidului Naţional Roman in 1881 care a adoptat o politica pasivista;
- "memorandumul din 1892";
Unificarea Germaniei a fost pregătită de uniunea vamala Zollverein care grupa statele germane in frunte cu Prusia. Principalele obstacole in realizarea unităţii naţionale germane erau Austria si Franţa. Unificarea naţiunii germane, susţinută de cancelarul Bismark s-a realizat in urma a 3 războaie:
- in 1864 Prusia aliata cu Austria declara război Danemarcei pe care o înving si de la care anexează ducatele germane Holstein si Schleswig.
- in 1866 sub pretextul proastei administrări a teritoriului preluat de la Danemarca, Prusia declara război Austriei pe care o învinge decisiv in bătălia de la Sadowa.
Austria va fi exclusa din Confederaţia Germana prin tratatul de la Praga
- in 1870- 1871 Rusia se a fla in conflict cu Franţa pentru a prelua controlul asupra statelor germane din Sud. Armata Franţei este înfrântă la Sedan.
La 18. ianuarie. 1871 regele Prusiei Wilhelm I se proclama împărat al Germaniei in sala oglinzilor de la Versailles si anexează bogatele provincii franceza Alsacia si Lorena.
După 1890 Germania va promova o politica ofensivă cunoscuta sub numele de "Real politik".
2. România
Războiul Crimeei (1853- 1856), început ca război ruso - turc devenit ulterior european prin implicarea Franţei si Angliei de partea imperiului otoman, a oferit romanilor ocazia de a face cunoscuta opiniei publice internaţionale problema unirii.
După înfrângerea Rusiei, marile puteri reunite in cadrul Congresului de la Paris 1856 au hotărât următoarele, referitor la principate:
- înlăturarea protectoratului rusesc;
- menţinerea suzeranităţi otomane;
- retrocedarea Sudului Basarabiei;
- înfiinţarea unor adunări ad-hoc care sa se pronunţe in problema Unirii.
Rezoluţiile (actele) adunărilor ad-hoc favorabile unirii principatelor romane într-un stat cu numele România au fost prezentate unei comisii internaţionale si apoi marilor puteri reunite intro conferinţa la Paris.
In cadrul acestei conferinţe a fost adoptata o Convenţie (1858) care prevedea o unire formala, noul stat purtând numele de "Principatele Unite al Moldovei si Valahiei" :
- organizarea noului stat ca o conversaţie, fiecare stat având adunare legislativa si administraţie proprie, comune fiind Comisia Centrala si Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.
Promovând "politica faptului împlinit", romanii îl aduc pe A.I.Cuza domn in ambele principate:
- 5. ianuarie. 1859 in Moldova;
- 24. ianuarie. 1859 in Tara Româneasca;
Principalele obiective ale lui A.I.Cuza după dubla alegere au fost:
a) recunoaÅŸterea dublei alegeri - obiectiv atins in toamna anului 1859;
b) recunoaşterea unirii depline - obiectiv realizat in 1861 in urma Conferinţe de la Constantinopol;
c) modernizarea societăţii româneşti prin reforme:
- secularizarea averilor mănăstireşti 1863;
- reforma agrara august 1864;
- reforma învăţământului decembrie 1864;
In februarie 1866 A.I.Cuza a fost obligat sa abdice anii care au urmat fiind marcaţi de următoarele evenimente:
- aducerea pe tronul României a printului străin Carol I de Hohenzollern;
- adoptarea primei constituţii interne in 1866;
- obţinerea independentei prin implicarea in războiul ruso - turc din 1877-1878;
Proclamata la 9 mai 1878, independenţa României a fost recunoscuta de marile puteri prin Tratatul de la Berlin;
- înfiinţarea Partidului Liberal (1875) si a celui Conservator (1880);
- proclamarea României regat in 1881;
3. Austro - Ungaria
Austria pentru a se menţine in rândul marilor puteri pune bazele unei confederaţii alături de Ungaria constituindu-se astfel statul multinaţional Austro - Ungaria. Fiecare stat avea guvern, adunare, legislatie si administraţie proprie dar existau si trei ministere comune: ministerul de Externe, ministerul de Finanţe si ministerul de Apărare.
Sub stăpânirea Ungarei se aflau: slavi, italieni si romanii din Transilvania si Banat. Aceştia s-au opus anexării Transilvaniei de către Ungaria prin:
- "pronunciamentul de la Blaj"- mai 1868;
- constituirea Partidului Naţional Roman in 1881 care a adoptat o politica pasivista;
- "memorandumul din 1892";
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 04 December '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :