FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,668
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Marginalizarea, excluderea, saracia grava si discriminarea

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   nevoi speciale   discriminare   dezvoltare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   drepturi   formare   marginalizare   copii cu ces   personalitate   cultura   violenta   libertate   deficiente  

All Tags

Famous Forum

 

Marginalizarea, excluderea, saracia grava si discriminarea

 Q:   Intreaba despre Marginalizarea, excluderea, saracia grava si discriminarea       
Marginalizarea, excluderea, saracia grava si discriminarea Fenomenul cronic şi regretabil, neparticiparea copiilor rromi în sistemul formal de educaţie, a fost un fenomen neglijat . Cauzele acestui fenomen sunt pe cât de numeroase, pe atât de complexe. Neîncrederea manifestată de rromi în populaţia majoritară , în normele şi instituţiile acestora nu reprezintă un moft cultural, ci o experienţă istorică tragică cu reverberaţii şi repercursiuni până în prezent. Marginalizarea, excluderea, sărăcia gravă, discriminarea – reprezintă atributele dominante care caracterizează comunităţile de rromi .

Pornim de la principiul că daca nivelul de dezvoltare generală a unei societăţi este scăzut sunt foarte importante satisfacerea trebuin ţelor de nivel inferior.
Utilitatea acestei teorii în domeniul educaţiei şi, în special pentru conducerea unităţilor şcolare, nu poate fi pusă la îndoială.

Analizând datele statistice ce ne pot da indicii asupra educaţiei de bază pentru tineri, asupra ofertei educaţionale existente, asupra calităţii educaţiei şi asigurarea şanselor egale în educaţie s-a ajuns la următoarele concluzii:
- rata neparticipării la educaţie, a abandonului şcolar, a insuccesului şcolar devin îngrijorătoare
- o bună parte din infrastructura învăţământului trebuie reabilitată
- procesul de reîntinerire a cadrelor didactice din şcoli creează dificultăţi în desfăşurarea actului de învăţare.

Analizând modul în care populaţia de etnie rromă participă la educaţie şi sistemul de învăţământ din judeţ s-a ajuns la concluzia existenţei unor puncte critice ca :

1. Gradul scăzut de cuprindere în învăţământul preşcolar şi post – gimnazial a copiilor de etnie rromă
2. Acces limitat la forme alternative de educaţie a copiilor rromi care au abandonat şcoala sau nu au frecventat-o niciodată
3. Numărul redus de cadre didactice de etnie rromă
4. Accesul limitat al cadrelor didactice la programe de formare continuă din şcolile cu procent de peste 10% copii rromi
5. Absenţa sau insuficienta dezvoltare în cadrul programelor de formare a unor module care să trateze următoarele teme :
- specificul învăţământului rural;
- problematica elevilor cu nevoi speciale;
- educaţia de tip multicultural şi inclusivă;
- crearea unor competenţă de lucru cu adulţii;
- abilităţi de comunicare cu membrii interesaţi ai comunităţii.
6.Lipsa unor materiale didactice , materiale de informare ÅŸi documentare cu caracter intercultural
7. Slaba valorificare a meşteşugurilor specifice rromilor în cadrul ofertei de formare profesională
8. Insuficienţa manualelor şi materialelor auxiliare necesare predării Istoriei şi culturii romilor şi a Limbi rromani.
9. Nivelul scăzut de instruire şi rata ridicată de analfabetism din rândul adulţilor rromi
10. Atitudinea rezervată a părinţilor rromi faţă de şcoală şi de participare la educaţia copiilor rromi
11. Gradul redus de implicare a părinţilor rromi în luarea deciziilor la nivelul şcolilor
12. Lipsa de încredere a părinţilor rromi în rolul şcolii şi transferarea responsabilităţilor privind educaţia copiilor exclusiv asupra şcolii
13. Deficienţe în sistemul de colectare a datelor privind elevii de etnie rromă
14. Nivelul redus de diseminare şi mediatizare a rezultatelor progreselor în educaţie a populaţiei rromilor
15. Lipsa unor evaluări periodice privind impactul implementării programelor destinate rromilor
16. Nivelul scăzut de coerenţă şi continuitate a intervenţiilor în educaţie

În acest sens aceste probleme le ierarhizăm pe 5 nivele :

a) nivelul 1 : nevoi fiziologice
- lipsa hranei şi a îmbrăcăminţii, a fondurilor financiare pentru susţinerea copilului în şcoală
- lipsa mediului ambiant adecvat în care se desfăşoară procesul educaţional
b) nivelul 2 : nevoi legate de securitatea fizică şi psihică
- lipsa mijloacelor de transport în comun pentru participare la activităţile şcolare
- insecuritate fizică în cadrul şcoli sau în afara ei datorită violenţei manifestate atât în familie cât şi în şcoală
- insecuritatea psihică creată datorită neputinţei elevului de a se adapta la mediul şcolar, sau la standardele de evaluare cerute de educatori
c) nivelul 3 : nevoia de apartenenţă:
- mentalităţi şi obiceiuri (chiar religioase) ce se contrapun necesităţii educaţiei în şcoală.
- ascunderea apartenenţei la un grup social şi apariţia fenomenului de alienare
d) nivelul 4 : nevoia de stimă şi cunoaştere:
- lipsa de stimă şi interes din partea celorlaltor elevi
- o înţelegere submediocră a principiilor aferente unei vieţi într-o societate democratică (drepturi, obligaţi, independenţă, libertate)
- o slabă înţelegere a recunoaşterii şi stimei faţă de proprietate.
e) nivelul 5 : nevoia de autorealizare:
- grad scăzut de înţelegere şi participare la procesul de împlinire, dezvoltare şi creaţie a personalităţi proprii
- lipsa unei oferte educaţionale care să îi ajute la declanşarea nevoii de autorealizare.
Cauzele neparticipării la educaţie
- starea precară materială şi financiară a familiilor din care provin aceşti copii;
- mentalitatea părinţilor sau a tutorilor cu privire la frecventarea grădiniţei de către copii;
- lipsă mijloacelor de transport în comun , acolo unde distanţa până la grădiniţă este mare ( 1-5 km);
- o parte din copii sunt daţi de către părinţi în grija bunicilor , a căror stare de sănătate şi vărstă îi împiedică să ducă copilul la grădiniţă;
- desfinţării grădiniţelor din mica comunitate a unui sat , unde nu sunt îndeplinite condiţiile legale de funcţionare a grădiniţei;
- lipsa unui mediu ambiental corespunzător desfăşurării procesului educativ( clădirii improprii, mobilier inadecvat, lipsa utilităţilor de bază);
- neadaptarea copilului la programul de grădiniţă din cauza necunoaşterii limbii române;
- lipsă de preocupare a educatoarelor în ceea ce priveşte înscrierea unui număr cât mai mare de copii în grădiniţe prin acţiuni de informare şi educare a părinţilor sau prin creşterea interesului copilului de a participa la activitatea din grădiniţă
- în unele cazuri lipsa de profesionalism a personalului didactic angajat în unitatea şcolară.

Cauzele frecvenţei reduse

- întârzierile de la program;
- timpul nefavorabil sau obligaţiile părintelui de a rezolva alte probleme familiare;
- starea de sănătate a copilului

Rata neparticipării la educaţie şi rata abandonului şcolar este destul de scăzută şi la Şcolile cu clasele I-IV care funcţionează în sate aparţinătoare comunelor, la periferia oraşelor.Având statul de şcoli subordonate, fiind de tipul de predare simultan, unele dintre ele cuprind în totalitate copii de etnie rromă.
Şcolile cu clasele V-XII sunt în general şcoli de tip vocaţional şi de elită în arondismentul cărora locuiesc puţine familii dezavantajate social sau de rromi care nu pot face faţă cerinţelor acestor şcoli şi refuză înscrierea în altă unitate şcolară.

Cauzele abandonului ÅŸcolar

Cauzele abandonului şcolar , în general , sunt aceleaşi ca şi la neparticiparea la educaţie în plus ar mai fi:

- rigiditatea pedagogică a cadrelor didactice în folosirea metodelor de predare tradiţionale şi puţini interesaţi de aplicarea reformei

Pentru ridicarea calităţii actului didactic şi a actului de conducere administrativă în colaborare cu Casa Corpului Didactic şi Centrul judeţean de asistenţă psihopedagogică s-au elaborat următoarele programe:

- curriculum special pentru predare simultană
- stagii de iniţiere pentru necalificaţi şi debutanţii în învăţământ
- stagii de iniţiere în educaţia pentru calitate
- curs de iniţiere în psihopedagogie aplicată
- evaluare : alternative tehnici , instrumente.
- curs de management educaţional în domeniul dezvoltării instituţionale, în conceperea proiectelor, etc.

La nivelul unităţilor şcolare se desfăşoară următoarele programe:

- programul de recuperare a elevilor care au depăşit vârsta şcolară avand ca scop terminarea ciclului primar şi integrarea în ciclul gimnazial, program de remediere a rezultatelor şcolare pentru elevi de etnie rromă în vederea pregătirii examenului de capacitate şi de continuare a studiilor
- programul de susţinerea materială, financiară a elevilor rromi care frecventează cursurile şcolilor profesionale şi liceale
- drepturile nu îşi respectă îndatoririle.
Referinte:
• Alexandrescu,Gabriela, Studiu naţional privind situaţia copiilor fără adăpost,UNICEF, 1999
• Achim, Viorel, Ţigani în istoria României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: marginalizare, rromi, excludere, discriminare, saracie, integrare, egalitate



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 January '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :