Statistics:
Visits: 1,668 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Marginalizarea, excluderea, saracia grava si discriminarea
Q: | Intreaba despre Marginalizarea, excluderea, saracia grava si discriminarea |
Fenomenul cronic şi regretabil, neparticiparea copiilor rromi în sistemul formal de educaţie, a fost un fenomen neglijat . Cauzele acestui fenomen sunt pe cât de numeroase, pe atât de complexe. Neîncrederea manifestată de rromi în populaţia majoritară , în normele şi instituţiile acestora nu reprezintă un moft cultural, ci o experienţă istorică tragică cu reverberaţii şi repercursiuni până în prezent. Marginalizarea, excluderea, sărăcia gravă, discriminarea – reprezintă atributele dominante care caracterizează comunităţile de rromi .
Pornim de la principiul că daca nivelul de dezvoltare generală a unei societăţi este scăzut sunt foarte importante satisfacerea trebuin ţelor de nivel inferior.
Utilitatea acestei teorii în domeniul educaţiei şi, în special pentru conducerea unităţilor şcolare, nu poate fi pusă la îndoială.
Analizând datele statistice ce ne pot da indicii asupra educaţiei de bază pentru tineri, asupra ofertei educaţionale existente, asupra calităţii educaţiei şi asigurarea şanselor egale în educaţie s-a ajuns la următoarele concluzii:
- rata neparticipării la educaţie, a abandonului şcolar, a insuccesului şcolar devin îngrijorătoare
- o bună parte din infrastructura învăţământului trebuie reabilitată
- procesul de reîntinerire a cadrelor didactice din şcoli creează dificultăţi în desfăşurarea actului de învăţare.
Analizând modul în care populaţia de etnie rromă participă la educaţie şi sistemul de învăţământ din judeţ s-a ajuns la concluzia existenţei unor puncte critice ca :
1. Gradul scăzut de cuprindere în învăţământul preşcolar şi post – gimnazial a copiilor de etnie rromă
2. Acces limitat la forme alternative de educaţie a copiilor rromi care au abandonat şcoala sau nu au frecventat-o niciodată
3. Numărul redus de cadre didactice de etnie rromă
4. Accesul limitat al cadrelor didactice la programe de formare continuă din şcolile cu procent de peste 10% copii rromi
5. Absenţa sau insuficienta dezvoltare în cadrul programelor de formare a unor module care să trateze următoarele teme :
- specificul învăţământului rural;
- problematica elevilor cu nevoi speciale;
- educaţia de tip multicultural şi inclusivă;
- crearea unor competenţă de lucru cu adulţii;
- abilităţi de comunicare cu membrii interesaţi ai comunităţii.
6.Lipsa unor materiale didactice , materiale de informare ÅŸi documentare cu caracter intercultural
7. Slaba valorificare a meşteşugurilor specifice rromilor în cadrul ofertei de formare profesională
8. Insuficienţa manualelor şi materialelor auxiliare necesare predării Istoriei şi culturii romilor şi a Limbi rromani.
9. Nivelul scăzut de instruire şi rata ridicată de analfabetism din rândul adulţilor rromi
10. Atitudinea rezervată a părinţilor rromi faţă de şcoală şi de participare la educaţia copiilor rromi
11. Gradul redus de implicare a părinţilor rromi în luarea deciziilor la nivelul şcolilor
12. Lipsa de încredere a părinţilor rromi în rolul şcolii şi transferarea responsabilităţilor privind educaţia copiilor exclusiv asupra şcolii
13. Deficienţe în sistemul de colectare a datelor privind elevii de etnie rromă
14. Nivelul redus de diseminare şi mediatizare a rezultatelor progreselor în educaţie a populaţiei rromilor
15. Lipsa unor evaluări periodice privind impactul implementării programelor destinate rromilor
16. Nivelul scăzut de coerenţă şi continuitate a intervenţiilor în educaţie
În acest sens aceste probleme le ierarhizăm pe 5 nivele :
a) nivelul 1 : nevoi fiziologice
- lipsa hranei şi a îmbrăcăminţii, a fondurilor financiare pentru susţinerea copilului în şcoală
- lipsa mediului ambiant adecvat în care se desfăşoară procesul educaţional
b) nivelul 2 : nevoi legate de securitatea fizică şi psihică
- lipsa mijloacelor de transport în comun pentru participare la activităţile şcolare
- insecuritate fizică în cadrul şcoli sau în afara ei datorită violenţei manifestate atât în familie cât şi în şcoală
- insecuritatea psihică creată datorită neputinţei elevului de a se adapta la mediul şcolar, sau la standardele de evaluare cerute de educatori
c) nivelul 3 : nevoia de apartenenţă:
- mentalităţi şi obiceiuri (chiar religioase) ce se contrapun necesităţii educaţiei în şcoală.
- ascunderea apartenenţei la un grup social şi apariţia fenomenului de alienare
d) nivelul 4 : nevoia de stimă şi cunoaştere:
- lipsa de stimă şi interes din partea celorlaltor elevi
- o înţelegere submediocră a principiilor aferente unei vieţi într-o societate democratică (drepturi, obligaţi, independenţă, libertate)
- o slabă înţelegere a recunoaşterii şi stimei faţă de proprietate.
e) nivelul 5 : nevoia de autorealizare:
- grad scăzut de înţelegere şi participare la procesul de împlinire, dezvoltare şi creaţie a personalităţi proprii
- lipsa unei oferte educaţionale care să îi ajute la declanşarea nevoii de autorealizare.
Cauzele neparticipării la educaţie
- starea precară materială şi financiară a familiilor din care provin aceşti copii;
- mentalitatea părinţilor sau a tutorilor cu privire la frecventarea grădiniţei de către copii;
- lipsă mijloacelor de transport în comun , acolo unde distanţa până la grădiniţă este mare ( 1-5 km);
- o parte din copii sunt daţi de către părinţi în grija bunicilor , a căror stare de sănătate şi vărstă îi împiedică să ducă copilul la grădiniţă;
- desfinţării grădiniţelor din mica comunitate a unui sat , unde nu sunt îndeplinite condiţiile legale de funcţionare a grădiniţei;
- lipsa unui mediu ambiental corespunzător desfăşurării procesului educativ( clădirii improprii, mobilier inadecvat, lipsa utilităţilor de bază);
- neadaptarea copilului la programul de grădiniţă din cauza necunoaşterii limbii române;
- lipsă de preocupare a educatoarelor în ceea ce priveşte înscrierea unui număr cât mai mare de copii în grădiniţe prin acţiuni de informare şi educare a părinţilor sau prin creşterea interesului copilului de a participa la activitatea din grădiniţă
- în unele cazuri lipsa de profesionalism a personalului didactic angajat în unitatea şcolară.
Cauzele frecvenţei reduse
- întârzierile de la program;
- timpul nefavorabil sau obligaţiile părintelui de a rezolva alte probleme familiare;
- starea de sănătate a copilului
Rata neparticipării la educaţie şi rata abandonului şcolar este destul de scăzută şi la Şcolile cu clasele I-IV care funcţionează în sate aparţinătoare comunelor, la periferia oraşelor.Având statul de şcoli subordonate, fiind de tipul de predare simultan, unele dintre ele cuprind în totalitate copii de etnie rromă.
Şcolile cu clasele V-XII sunt în general şcoli de tip vocaţional şi de elită în arondismentul cărora locuiesc puţine familii dezavantajate social sau de rromi care nu pot face faţă cerinţelor acestor şcoli şi refuză înscrierea în altă unitate şcolară.
Cauzele abandonului ÅŸcolar
Cauzele abandonului şcolar , în general , sunt aceleaşi ca şi la neparticiparea la educaţie în plus ar mai fi:
- rigiditatea pedagogică a cadrelor didactice în folosirea metodelor de predare tradiţionale şi puţini interesaţi de aplicarea reformei
Pentru ridicarea calităţii actului didactic şi a actului de conducere administrativă în colaborare cu Casa Corpului Didactic şi Centrul judeţean de asistenţă psihopedagogică s-au elaborat următoarele programe:
- curriculum special pentru predare simultană
- stagii de iniţiere pentru necalificaţi şi debutanţii în învăţământ
- stagii de iniţiere în educaţia pentru calitate
- curs de iniţiere în psihopedagogie aplicată
- evaluare : alternative tehnici , instrumente.
- curs de management educaţional în domeniul dezvoltării instituţionale, în conceperea proiectelor, etc.
La nivelul unităţilor şcolare se desfăşoară următoarele programe:
- programul de recuperare a elevilor care au depăşit vârsta şcolară avand ca scop terminarea ciclului primar şi integrarea în ciclul gimnazial, program de remediere a rezultatelor şcolare pentru elevi de etnie rromă în vederea pregătirii examenului de capacitate şi de continuare a studiilor
- programul de susţinerea materială, financiară a elevilor rromi care frecventează cursurile şcolilor profesionale şi liceale
- drepturile nu îşi respectă îndatoririle.
Referinte:
• Alexandrescu,Gabriela, Studiu naţional privind situaţia copiilor fără adăpost,UNICEF, 1999
• Achim, Viorel, Ţigani în istoria României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Pornim de la principiul că daca nivelul de dezvoltare generală a unei societăţi este scăzut sunt foarte importante satisfacerea trebuin ţelor de nivel inferior.
Utilitatea acestei teorii în domeniul educaţiei şi, în special pentru conducerea unităţilor şcolare, nu poate fi pusă la îndoială.
Analizând datele statistice ce ne pot da indicii asupra educaţiei de bază pentru tineri, asupra ofertei educaţionale existente, asupra calităţii educaţiei şi asigurarea şanselor egale în educaţie s-a ajuns la următoarele concluzii:
- rata neparticipării la educaţie, a abandonului şcolar, a insuccesului şcolar devin îngrijorătoare
- o bună parte din infrastructura învăţământului trebuie reabilitată
- procesul de reîntinerire a cadrelor didactice din şcoli creează dificultăţi în desfăşurarea actului de învăţare.
Analizând modul în care populaţia de etnie rromă participă la educaţie şi sistemul de învăţământ din judeţ s-a ajuns la concluzia existenţei unor puncte critice ca :
1. Gradul scăzut de cuprindere în învăţământul preşcolar şi post – gimnazial a copiilor de etnie rromă
2. Acces limitat la forme alternative de educaţie a copiilor rromi care au abandonat şcoala sau nu au frecventat-o niciodată
3. Numărul redus de cadre didactice de etnie rromă
4. Accesul limitat al cadrelor didactice la programe de formare continuă din şcolile cu procent de peste 10% copii rromi
5. Absenţa sau insuficienta dezvoltare în cadrul programelor de formare a unor module care să trateze următoarele teme :
- specificul învăţământului rural;
- problematica elevilor cu nevoi speciale;
- educaţia de tip multicultural şi inclusivă;
- crearea unor competenţă de lucru cu adulţii;
- abilităţi de comunicare cu membrii interesaţi ai comunităţii.
6.Lipsa unor materiale didactice , materiale de informare ÅŸi documentare cu caracter intercultural
7. Slaba valorificare a meşteşugurilor specifice rromilor în cadrul ofertei de formare profesională
8. Insuficienţa manualelor şi materialelor auxiliare necesare predării Istoriei şi culturii romilor şi a Limbi rromani.
9. Nivelul scăzut de instruire şi rata ridicată de analfabetism din rândul adulţilor rromi
10. Atitudinea rezervată a părinţilor rromi faţă de şcoală şi de participare la educaţia copiilor rromi
11. Gradul redus de implicare a părinţilor rromi în luarea deciziilor la nivelul şcolilor
12. Lipsa de încredere a părinţilor rromi în rolul şcolii şi transferarea responsabilităţilor privind educaţia copiilor exclusiv asupra şcolii
13. Deficienţe în sistemul de colectare a datelor privind elevii de etnie rromă
14. Nivelul redus de diseminare şi mediatizare a rezultatelor progreselor în educaţie a populaţiei rromilor
15. Lipsa unor evaluări periodice privind impactul implementării programelor destinate rromilor
16. Nivelul scăzut de coerenţă şi continuitate a intervenţiilor în educaţie
În acest sens aceste probleme le ierarhizăm pe 5 nivele :
a) nivelul 1 : nevoi fiziologice
- lipsa hranei şi a îmbrăcăminţii, a fondurilor financiare pentru susţinerea copilului în şcoală
- lipsa mediului ambiant adecvat în care se desfăşoară procesul educaţional
b) nivelul 2 : nevoi legate de securitatea fizică şi psihică
- lipsa mijloacelor de transport în comun pentru participare la activităţile şcolare
- insecuritate fizică în cadrul şcoli sau în afara ei datorită violenţei manifestate atât în familie cât şi în şcoală
- insecuritatea psihică creată datorită neputinţei elevului de a se adapta la mediul şcolar, sau la standardele de evaluare cerute de educatori
c) nivelul 3 : nevoia de apartenenţă:
- mentalităţi şi obiceiuri (chiar religioase) ce se contrapun necesităţii educaţiei în şcoală.
- ascunderea apartenenţei la un grup social şi apariţia fenomenului de alienare
d) nivelul 4 : nevoia de stimă şi cunoaştere:
- lipsa de stimă şi interes din partea celorlaltor elevi
- o înţelegere submediocră a principiilor aferente unei vieţi într-o societate democratică (drepturi, obligaţi, independenţă, libertate)
- o slabă înţelegere a recunoaşterii şi stimei faţă de proprietate.
e) nivelul 5 : nevoia de autorealizare:
- grad scăzut de înţelegere şi participare la procesul de împlinire, dezvoltare şi creaţie a personalităţi proprii
- lipsa unei oferte educaţionale care să îi ajute la declanşarea nevoii de autorealizare.
Cauzele neparticipării la educaţie
- starea precară materială şi financiară a familiilor din care provin aceşti copii;
- mentalitatea părinţilor sau a tutorilor cu privire la frecventarea grădiniţei de către copii;
- lipsă mijloacelor de transport în comun , acolo unde distanţa până la grădiniţă este mare ( 1-5 km);
- o parte din copii sunt daţi de către părinţi în grija bunicilor , a căror stare de sănătate şi vărstă îi împiedică să ducă copilul la grădiniţă;
- desfinţării grădiniţelor din mica comunitate a unui sat , unde nu sunt îndeplinite condiţiile legale de funcţionare a grădiniţei;
- lipsa unui mediu ambiental corespunzător desfăşurării procesului educativ( clădirii improprii, mobilier inadecvat, lipsa utilităţilor de bază);
- neadaptarea copilului la programul de grădiniţă din cauza necunoaşterii limbii române;
- lipsă de preocupare a educatoarelor în ceea ce priveşte înscrierea unui număr cât mai mare de copii în grădiniţe prin acţiuni de informare şi educare a părinţilor sau prin creşterea interesului copilului de a participa la activitatea din grădiniţă
- în unele cazuri lipsa de profesionalism a personalului didactic angajat în unitatea şcolară.
Cauzele frecvenţei reduse
- întârzierile de la program;
- timpul nefavorabil sau obligaţiile părintelui de a rezolva alte probleme familiare;
- starea de sănătate a copilului
Rata neparticipării la educaţie şi rata abandonului şcolar este destul de scăzută şi la Şcolile cu clasele I-IV care funcţionează în sate aparţinătoare comunelor, la periferia oraşelor.Având statul de şcoli subordonate, fiind de tipul de predare simultan, unele dintre ele cuprind în totalitate copii de etnie rromă.
Şcolile cu clasele V-XII sunt în general şcoli de tip vocaţional şi de elită în arondismentul cărora locuiesc puţine familii dezavantajate social sau de rromi care nu pot face faţă cerinţelor acestor şcoli şi refuză înscrierea în altă unitate şcolară.
Cauzele abandonului ÅŸcolar
Cauzele abandonului şcolar , în general , sunt aceleaşi ca şi la neparticiparea la educaţie în plus ar mai fi:
- rigiditatea pedagogică a cadrelor didactice în folosirea metodelor de predare tradiţionale şi puţini interesaţi de aplicarea reformei
Pentru ridicarea calităţii actului didactic şi a actului de conducere administrativă în colaborare cu Casa Corpului Didactic şi Centrul judeţean de asistenţă psihopedagogică s-au elaborat următoarele programe:
- curriculum special pentru predare simultană
- stagii de iniţiere pentru necalificaţi şi debutanţii în învăţământ
- stagii de iniţiere în educaţia pentru calitate
- curs de iniţiere în psihopedagogie aplicată
- evaluare : alternative tehnici , instrumente.
- curs de management educaţional în domeniul dezvoltării instituţionale, în conceperea proiectelor, etc.
La nivelul unităţilor şcolare se desfăşoară următoarele programe:
- programul de recuperare a elevilor care au depăşit vârsta şcolară avand ca scop terminarea ciclului primar şi integrarea în ciclul gimnazial, program de remediere a rezultatelor şcolare pentru elevi de etnie rromă în vederea pregătirii examenului de capacitate şi de continuare a studiilor
- programul de susţinerea materială, financiară a elevilor rromi care frecventează cursurile şcolilor profesionale şi liceale
- drepturile nu îşi respectă îndatoririle.
Referinte:
• Alexandrescu,Gabriela, Studiu naţional privind situaţia copiilor fără adăpost,UNICEF, 1999
• Achim, Viorel, Ţigani în istoria României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Tag-uri: marginalizare, rromi, excludere, discriminare, saracie, integrare, egalitate |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 05 January '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :