FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 843
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Legenda castelului blestemat din Bitremont: concluziile investigatiei celebrului medic Jean-Servais Stas

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Legenda castelului blestemat din Bitremont: concluziile investigatiei celebrului medic Jean-Servais Stas

 Q:   Intreaba despre Legenda castelului blestemat din Bitremont: concluziile investigatiei celebrului medic Jean-Servais Stas       
Legenda castelului blestemat  din Bitremont: concluziile investigatiei celebrului medic Jean-Servais Stas Percheziţia efectuată la castel de către Heughebaert şi jandarmi se soldă cu un eşec; nimic, nici cea mai mică urmă din instalaţie. A fost randul vizitiului Gilles să aducă o informaţie preţioasă : în februarie 1850, Bocarme s-a dus la Gand pentru a vedea un profesor de chimie ; din nefericire, Gilles nu-i cunoştea nici numele şi nici adresa. Heughebaert, decis să urmeze această pistă, merse la Gand, întrebă pe toţi chimiştii cunoscuţi din oraş şi în final ajunse la profesorul Loppers, care preda la Şcoala Industrială. Loppers îşi aminti că în luna februarie 1850 primise vizita unui personaj ce locuia la Bury şi care se prezentase sub numele de Berant. Acest om, ale cărui semnalmente corespundeau cu ale lui Bocarme, îi scrisese cateva scrisori lui Loppers, toate privitor la extracţia nicotinei din tutun.

In cursul primei lor întrevederi, Berant-Bocarme îi declarase chimistului că era de origine americană, că îşi lăsase în ţara sa părinţii care, în contact cu indienii, trăiau într-o continuă teama de săgeţile otrăvite ale acestora. Din această cauză el vroia să studieze efectele provocate de alcaloizi şi de a şti, printre altele, dacă ei nu lasă urme în organismul victimei.

Cu prilejul celei de a doua vizite, făcute în cursul aceleiaşi luni, Bocarme i-a spus că indienii întrebuinţau un extract din frunze de tutun, numit în Europa nicotină, otravă foarte violentă, capabilă să omoare în cateva minute. El ar fi dorit să întreprindă cercetări pentru a obţine acest extract şi a-i studia acţiunea. Loppers i-a dat toate informaţiile dorite şi la sfarşit l-a sfătuit să se adreseze căldărarului Vanderberghe şi farmacistului Vanbenkeler, din Bruxelles, pentru a-şi procura aparatele necesare. Vanderberghe şi Vanbenkeler au informat pe judecătorul de instrucţie că ei au trimis la Bury nu mai puţin de 120 de ustensile şi recipiente. în luna mai, Bocarme s-a prezentat la Loppers pentru a treia oară şi i-a arătat un eşantion de nicotină preparat de el. Nu era prea reuşit, însă a făcut progrese, aşa încat eşantionul adus în luna octombrie conţinea deja nicotină pură. Contele l-a anunţat cu acest prilej că el a otrăvit pisici şi raţe cu ajutorul extractului său.

Între timp Stas a continuat să-şi verifice metoda, examinand şi alte organe ale lui Fougnies, cum ar fi ficatul, plămanii, limba şi laringele. Această metodă, care era acum pusă la punct, părea foarte simplă şi se demonstra uşor. Otrăvurile vegetale, fiind bazice, se dizolvau în apă şi alcool. în schimb, materiile din corpul uman - albumina, grăsimile, celuloza din stomac şi intestine - nu se dizolvau nici în alcool şi nici în apă. Astfel, cand alcoolul îmbogăţit cu un acid oarecare pătrundea într-un ţesut sau într-un organ uman, atrăgea spre el alcaloizii, cu alte cuvinte otrăvurile vegetale.

La un material de examinat trebuia să i se facă mai multe spălări cu alcool pentru a se asigura dizolvarea alcaloizilor, apoi mai multe filtrări pentru a se elimina toate substanţele nedizolvate şi în sfarşit mai multe spălări cu apă care poseda aceleaşi proprietăţi ca şi alcoolul. Lichidul, obţinut cu ajutorul acestor operaţiuni, păstra caracterul acid şi conserva în consecinţă şi toate elementele alcaline. Pentr ua le separa era suficient să i se adauge un agent bazic oarecare, de exemplu hidroxid de sodiu sau de potasiu.

Acum mai rămaneau de izolat şi de adus la starea iniţială elementele otrăvii separate din lichid. Pentru aceasta, Stas folosea eter, care este mult mai uşor decat apa şi care, agitat, se amesteca cu ea pentru a se separa apoi cand era lăsată în repaus. Separandu-se, eterul lua cu el substanţele alcaline. în sfarşit, cand se evapora, el lăsa drept reziduu otrava vegetală. Acest procedeu ingenios a adus toxicologiei soluţia unei mari probleme : a urmelor de alcaloizi în organismul uman. Tehnica ameliorată mai tarziu (prin adăugarea de clorură de amoniu în ultima fază şi înlocuirea eterului cu cloroform şi alcool amilic) permite să se găsească în organism orice alcaloid.


Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 24 November '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :