Statistics:
Visits: 942 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Legenda castelului blestemat din Bitremont: investigarea crimei
Q: | Intreaba despre Legenda castelului blestemat din Bitremont: investigarea crimei |
La 22 noiembrie, judecătorul de instrucţie Heughebaert, însoţit de trei jandarmi, de doctorii Marouzze, Zoude şi Cosse ca şi de secretarul primăriei, se îndreptară spre castel. Credea atat de puţin în zvonurile auzite încat lăsă pe jandarmi la Bury.
Ajunşi la Bitremont. părerea sa, la început bună, se transformă deîndată în neîncredere.
Bocarme îl anunţă mai întai că el nu primeşte pe nimeni şi judecătorul trebui să aştepte mult timp pană ce acesta se hotăra să apară înaintea magistratului. Şemineul din sufragerie era plin de cenuşă şi în el se zăreau resturi calcinate de hartii şi cărţi. Parchetul era acoperit cu talaş. După multă opune re din partea contelui, judecătorul Heughebaert a fost condus în cele din urmă în camera unde se afla corpul lui Gustave, dar contesa refuză să ridice storurile de la fereastră. Heughebaert merse să le ridice singur şi, la lumina care pătrunse în cameră, privirea îi fu atrasă de rănile misterioase care brăzdau faţa mortului.
La randul său, Bocarme încercă în zadar să ascundă petele de pe mainile sale. „Am început să mă neliniştesc", avea să povestească mai tarziu judecătorul de instrucţie. Dată fiind situaţia, ordonă medicilor să procedeze deîndată la efectuarea autopsiei. Cadavrul a fost transportat într-o remiză şi două ore mai tarziu medicii îşi prezentară raportul lui Heughebaert.
Creierul defunctului se afla în stare bună si nu putea fi vorba de o apoplexie. Gura, limba, gatul şi stomacul prezentau atat de. numeroase urme de arsuri, incit medicii presupuneau că acesta absorbise un lichid extrem de caustic, probabil acid nitric, fapt care a condus desigur la moartea lui Gustave. „Violenţa durerilor, declarară aceştia, au provocat moartea".
Judecătorul Heughebaert, fiind sigur că numai o analiză chimică, ar putea arăta natura produsului corosiv întrebuinţat pentru a-l omori pe Gustave, ordonă preluarea organelor defunctului, operaţie la care asistă personal ; un jandarm şi secretarul primăriei transportară probele la Tournai iar ceilalţi doi jandarmi îi ridicară pe conte şi contesă.
Abia ajuns la Tournai, Heughebaert plecă mai departe la Bruxelles, unde intenţiona să se adreseze lui Jean-Servais Stas, profesor de chimie la Şcoala Militară.
Ajunşi la Bitremont. părerea sa, la început bună, se transformă deîndată în neîncredere.
Bocarme îl anunţă mai întai că el nu primeşte pe nimeni şi judecătorul trebui să aştepte mult timp pană ce acesta se hotăra să apară înaintea magistratului. Şemineul din sufragerie era plin de cenuşă şi în el se zăreau resturi calcinate de hartii şi cărţi. Parchetul era acoperit cu talaş. După multă opune re din partea contelui, judecătorul Heughebaert a fost condus în cele din urmă în camera unde se afla corpul lui Gustave, dar contesa refuză să ridice storurile de la fereastră. Heughebaert merse să le ridice singur şi, la lumina care pătrunse în cameră, privirea îi fu atrasă de rănile misterioase care brăzdau faţa mortului.
La randul său, Bocarme încercă în zadar să ascundă petele de pe mainile sale. „Am început să mă neliniştesc", avea să povestească mai tarziu judecătorul de instrucţie. Dată fiind situaţia, ordonă medicilor să procedeze deîndată la efectuarea autopsiei. Cadavrul a fost transportat într-o remiză şi două ore mai tarziu medicii îşi prezentară raportul lui Heughebaert.
Creierul defunctului se afla în stare bună si nu putea fi vorba de o apoplexie. Gura, limba, gatul şi stomacul prezentau atat de. numeroase urme de arsuri, incit medicii presupuneau că acesta absorbise un lichid extrem de caustic, probabil acid nitric, fapt care a condus desigur la moartea lui Gustave. „Violenţa durerilor, declarară aceştia, au provocat moartea".
Judecătorul Heughebaert, fiind sigur că numai o analiză chimică, ar putea arăta natura produsului corosiv întrebuinţat pentru a-l omori pe Gustave, ordonă preluarea organelor defunctului, operaţie la care asistă personal ; un jandarm şi secretarul primăriei transportară probele la Tournai iar ceilalţi doi jandarmi îi ridicară pe conte şi contesă.
Abia ajuns la Tournai, Heughebaert plecă mai departe la Bruxelles, unde intenţiona să se adreseze lui Jean-Servais Stas, profesor de chimie la Şcoala Militară.
Tag-uri: crima, otrava, omor, investigatie |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 24 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :