FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 162
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Cum poate influenta alimentatia si exercitiul fizic batranetea

Tag-uri Populare


boala   minerale   apa   sanatate   tratament   inima   natural   organism   cura   sange   tinerete   piele   inflamatie   cardiac   cardiovascular   ape   relief   geografie   fructe   mucoasa   aer   legume   infectie   medicament   ingrijire   proteine   regim   organ   boala infectioasa   ochi   vitamine   stomac   alimentatie   boli   medicina   respiratie  

All Tags

Famous Forum

 

Cum poate influenta alimentatia si exercitiul fizic batranetea

 Q:   Intreaba despre Cum poate influenta alimentatia si exercitiul fizic batranetea       
Cum poate influenta alimentatia si exercitiul fizic batranetea Dacă motivaţia dominantă a primelor decenii este jocul şi educaţia, iar la vârsta adultă munca şi familia, timpul vârstnicului trebuie înţeles în funcţie de nevoile majore ale acestei vârste.

In cazul unei stări de sănătate mulţumitoare, vârstnicul poate desfăşura o activitate socialmente necesară, simte nevoia să fie recunoscut ca individualitate, să-şi manifeste personalitatea şi nevoia unor satisfacţii spirituale. Departe de a fi numai un consumator, vârstnicul poate desfăşura cele mai diverse activităţi, în limita capacităţilor sale morfo-funcţionale.

Creativitatea este frecvent prezentă la vârstele avansate. Lucrări nemuritoare sunt apanajul viratelor înaintate. Mai mult, numai datorită longevităţii, istoria consemnează practic în to ate domeniile (artă, literatură, filozofie, muzică etc), personalităţi despre care altfel nu s-ar fi ştiut nimic.

Sub raport uman, etic şi moral, vârstnicul reprezintă un tezaur de înţelepciune şi istorie, care poate fi de mare utilitate pentru societate şi familie. Prin prezenţa şi experienţa lor, societatea şi familia este mai bogată. Instruirea presupune şi împărtăşirea experienţei de viaţă. Vârstnicii sunt cei cere pot mărturisi cum s-a ajuns la nivelul de civilizaţie actual, pentru că ei au fost făuritorii şi martorii evenimentelor trecute.

Adaptată particularităţilor morfo-funcţionale ale vârstnicului, mişcarea fizică permite menţinerea „în formă" prin utilizarea optimă a rezervelor funcţionale.

Practicarea activităţii fizice şi a sportului la vârsta a treia reprezintă un element necesar în primul rând pentru inimă şi pentru menţinerea troficităţii şi mobilităţii sistemului muscular şi osteo-articular.

Activitatea fizică are un rol preventiv şi influenţează pozitiv funcţiile sistemului cardio-vascular, respirator, digestiv, nervos. Prin activitatea
fizică, se întreţine tonusul emotiv şi se realizează o bună funcţionalitate, ceea ce asigură o adaptare a organismului la situaţii noi.

Efectuată zilnic şi cu discernământ, activitatea fizică asigură o marcată relaxare psihică, creează sentimentul tonic al utilităţii şi independenţei. S-a demonstrat ştiinţific că mişcarea favorizează longevitatea. Lipsa de mişcare la vârstnici atrage accentuarea osteoporozei, tendinţa la constipaţie, depresiune, favorizează infecţiile urinare şi pulmonare.

Orice fel de activitate fizică poate fi practicată după 60 de ani, începând cu exerciţiile fizice de dimineaţă şi continuând cu mersul pe jos, minimum o jumătate de oră într-un ritm susţinut. Până la vârsta de 45 de ani practicarea unei activităţi fizice menţine o performanţă cardiacă şi împiedică instalarea bolilor cronice degenerative. între 45 şi 60 de ani practicarea zilnică a unei activităţi este de asemenea utilă, dictată însă de starea de sănătate, medicul fiind cel care decide gradul şi natura mişcării fizice. „O plimbare după masă este mai eficace decât o întreagă farmacie" sintetizează conţinutul acestei recomandări.

Cea mai ridicată morbiditate prin boli cardio-vasculare este întâlnită în rândul celor care „schimbă fotoliile". în funcţie de starea clinică, de capacitatea funcţională, medicul geriatru este în măsură să indice tipul de mişcare şi durata acesteia. De la caz la caz, drumeţia, înotul, gimnastica s-au dovedit deosebit de utile.

Mişcarea fizică influenţează consumul de oxigen al miocardului, unul din factorii terapeutici de mare eficienţă vasodilatatoare coronariană, cu atât mai mult cu cât este la îndemâna oricui. Se poate afirma că mişcarea zilnică, recomandată în funcţie de starea funcţională a fiecăruia, întreţine starea de sănătate şi întârzie instalarea fenomenelor de îmbătrânire.

Pentru vârstnic, alimentaţia ocupă un loc distinct. Este o adevărată ştiinţă modul în care te alimentezi ca să nu te îmbolnăveşti, o dată cu trecerea anilor. Menţinerea greutăţii corporale printr-o alimentaţie echilibrată în principii alimentare, iată una din cheile bătrâneţii active şi sănătoase. Alimentaţia judicioasă înseamnă calitate, o anumită cantitate şi un ritm, în aşa fel încât să prevină bolile mai frecvent întâlnite la vârstnici: carenţe alimentare, diabet, obezitate, hipertensiune arterială.

Nevoile energetice trebuie individualizate în funcţie de sex, grupă de vârstă, starea de nutriţie şi gradul de activitate. în general, după vârsta de 45 de ani, se recomandă reducerea aportului caloric cu 7—10% la fiecare 10 ani. Alimentaţia raţională nu înseamnă numai totalul caloric, ci şi echilibrul alimentar. După vârsta de 65 de ani, trebuie să se consume în jur de 2 200 calorii în 24 de ore. Pentru cei care au tendinţa la obezitate, se recomandă în jur de 1 800 de calorii.

Proteinele constituie alimente esenţiale pentru persoanele vârstnice. în general, sunt necesare 1 —1,5 g/zi şi pe kg de greutate corporală. Proteinele de origine animală au mai mare valoare pentru vârstnic, în afară de cei cu insuficienţă renală. Minimul este de 100 g, iar la persoanele slăbite până la 150 —200 g/24 de ore. Peştele poate înlocui carnea, raţia în acest caz este de 150—200 g/zi. Ouăle proaspete pot de asemenea înlocui carnea, unul pe zi de 2 —3 ori pe săptămână. Laptele şi produsele lactate sunt utile, însă alimentaţia strict lactată nu este recomandată.

Nevoile zilnice de lipide ale vârstnicului sunt de 40 —50 g/zi sub formă de grăsimi din cărnuri slabe, din unt (10—15 g), ulei (20 g), lapte (500 g), din brânzeturi (25 g). Consumul de dulciuri este cel mai adesea exagerat la vârstnici. Există glucide indispensabile furnizate de pâine, orez, paste, fructe. Glucidele care trebuie evitate sau consumate moderat sunt produsele pe bază de zahăr, bomboane, dulceţuri. Glucidele nu trebuie să depăşească 50% din totalul caloric.

Aportul de săruri minerale şi hidric este indispensabil; cel puţin 1 litru de apă de băut în 24 do ore, la care să se adauge ceai şi puţin vin. Meniul trebuie să fie individualizat şi variat. Să se evite mesele bogate (de dorit 4 mese); micul dejun şi gustarea de după amiază au o mare importanţă psiho-fiziologică. Să se evite regimurile selective şi restrictive. Mesele in comun, cu persoane dragi, întârzie îmbătrânirea.


sursa imaginii - freeschoolclipart.com


Tag-uri: proteine, sport, inima



Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 24 February '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :