Alimentul este acel factor al mediului inconjurator care exercita cea mai puternica influenta asupra organismului uman.

De om si numai de el depinde ca aceasta influenta sa nu fie niciodata negativa, deci greselile de alimentatie sa nu expuna la imbolnaviri. Dar nu numai atat!

Alimentatia este menita sa indeplineasca o functie pozitiva, sa intareasca sanatatea, sa consolideze rezistenta organismului, capacitatea organismului de a se adapta la actiunea in continua schimbare a factorilor de mediu extern si sa mareasca puterea de munca.

In acest scop, problema de baza este acoperirea, printr-o alimentatie rational organizata, a tuturor nevoilor vitale ale organismului. Iar pentru ca alimentatia sa fie intr-adevar rationala se cere a da un raspuns corect, in practica, la urmatoarel e intrebari:
Ce mancam? Cat mancam? Cum mancam? Cand mancam?

a) Ce mancam
Incontestabil, alimentatia trebuie in primul rand sa fie completa, adica sa procure organismului proteine, glucide, lipide, saruri minerale si vitamine in anumite proportii. Or, nici unul din alimente nu contie aceste substante in proportiile corespunzatoare nevoilor organismului. De aceea este necesar ca alimentatia sa fie variata, cuprinzand toate cele 8 grupe in care pot fi impartite alimentele, in functie de valoarea lor biologica si de substantele pe care le contin.
Trebuie subliniat ca nu este totul ca alimentatia sa acopere nevoile energetice ale organismului (prin calcularea ratiilor de 3 000, 4 000, 5 000 sau mai multe calorii pe zi, in functie de efectuarea unei munci cu efort fizic redus, mediu, crescut etc).

Se mai cere ca alimentatia sa contina in proportii satisfacatoare substantele cu rol plastic si in primul rand proteinele, cu asa-numitii aminoacizi esentiali aflati in compozitia lor si care nu pot fi sintetizati in organism din alte substante si au o valoare de neinlocuit in desfasurarea normala a unor functii vitale importante.

Cele 8 grupe de alimente sunt:
1) lapte si branzeturi.
Acestea constituie o sursa de proteine valoroase, de calciu si vitamine, fiind deosebit de utile pentru dezvoltarea organismului, la varsta cresterii, si pentru consolidarea rezistentei la conditii mai grele de munca.

Laptele este insa sarac in unele elemente minerale (fier, cupru, mangan), iar branzeturile grase, in cantitati mari, favorizeaza hipercolesterolemia;

2) carne si peste.
Sunt foarte bogate in proteine valoroase si fier, au rol important in crestere, stimuleaza activitatea nervoasa superioara si amelioreaza capacitatea de munca. Organele si mai ales grasimea de bovine si ovine au actiune hipercolesterolemianta;

3) oua.
Contin proteine de inalta valoare biologica, numeroase vitamine in cantitati mari si grasimi de calitate. Galbenusul contine mult colesterol (pana la 2%);

4) legume si fructe. Constituie principala sursa de vitamina C, procura glucide si elemente minerale, stimuleaza digestia si contin o gama variata de substante aromatice. Acopera insa slab nevoile energetice si sunt foarte sarace in proteine, neputand acoperi singure nevoile nutritive ale organismului uman

5) cereale si leguminoase uscate.
Reprezinta cea mai importanta sursa de material energetic, prin glucidele pe care le contin. Sunt si o sursa importanta de vitamine din grupul B si vitamina E. Contin proteine vegetale, care sunt mult inferioare fata de proteinele animale;

6) produse zaharoase (dulciuri).
Constituie o excelenta sursa de energie, pe care o elibereaza rapid in cazuri de efort crescut - in productie, pe terenul de sport sau in excursie.
Nu contin vitamine. Abuzul de produse zaharoase expune la tulburari de nutritie (obezitate). Dulciurile consumate intre mese sau seara la culcare
— indeosebi cele lipicioase, care raman aderente la dinti — favorizeaza carierea dintilor;

7) grasimi.
Au valoare calorica foarte ridicata si sunt necesare in special in anotimpul friguros si pentru cei care depun eforturi fizice mari. Contin vitaminele A si D in cantitati prea mari, expun la obezitate.
Grasimile inimale— spre deosebire de cele vegetale — au actiune hipercolesterolemianta;

8) bauturi.
Rolul principal apartine apei, necesara in cantitatea de 1 1/2—2 litri pe zi. Alcoolul nu are valoare nutritiva si nu este niciodata necesar organismului. Cafeaua are actiune stimulanta, favorizeaza efortul fizic si intelectual, dar poate produce tulburari daca este consumata in exces.

In stabilirea elementelor componente ale hranei ,se va tine seama ca produsele din aceeasi grupa ,se pot inlocui unele cu altele, pe cand cele apartinand unor grupe diferite nu se pot inlocui intre ele. Deci, principala indicatie, pentru organizarea rationala a alimentatiei, este alcatuirea de meniuri variate in care sa intre, pe parcursul unei saptamani, alimente din toate cele 8 grupe enumerate mai sus.

b) Cat rnancam?
Atat cat este necesar pentru obti¬nerea senzatiei normale de saturatie. Excesele alimentare nu sunt mai putin periculoase decat alimentatia insuficienta. In special este importanta evitarea abuzurilor alimentare la persoanele mai in varsta, la cei predispusi la ingrasare, la suferinzii de inima.

c) Cum rnancam?
In asa fel incat sa favorizeze la maximum digestia si asimilarea, care sunt reglate de sistemul nervos. Cateva masuri utile in acest sens sunt urmatoarele:
sa existe o ambianta cat mai placuta, intretinuta de aranjarea estetica a mesei, prezentarea atragatoare a preparatelor culinare, buna dispozitie (discutiile neplacute nu isi au locul la masa); sa nu se citeasca la masa; sa se utilizeze diverse condimente care, dand mai mult gust mancarurilor, favorizeaza secretia sucurilor digestive, dar sa se pastreze totodata masura in folosirea condimentelor care au actiune iritanta (ardei iute, boia, otet, piper, hrean, mustar, ceapa cruda sau prajita); sa se manance incet si sa se mestece bine: un aliment bine mestecat este in parte ca si digerat; sa nu se consume prea mult dintr-un singur fel de mancare, mai ales daca este bogat in grasimi; sa se reduca consumul de apa in timpul mesei; cel putin unul din feluri sa fie o ciorba, supa sau o mancare calda.

d) Cand mancam?
Pe cat posibil, intotdeauna la aceleasi ore. Ritmicitatea meselor favorizeaza mult mersul armonios al functiilor digestive. Este necesar sa mancam cel putin de 3 ori pe zi, repartizand cantitatile de hrana in felul urmator: 30% la micul dejun, 45—50% la masa de pranz si 20—25% la masa de seara.
Pentru copii si tineret este necesar a introduce una sau doua gustari intre mesele principale.

In sfarsit, o cerinta a alimentatiei rationale este si ca alimentele ingerate sa fie salubre, sa nu fie contaminate, sa nu transmita microbi, virusuri sau paraziti intestinali.

De aceea sunt de maxima importanta urmatoarele masuri:
intretinerea in perfecta stare de curatenie a bucatariei, mobilierului, vaselor si tuturor obiectelor care servesc la prepararea alimentelor; pastrarea corecta a alimentelor, bine acoperite pentru a fi ferite de praf si de muste; instalarea unei site de metal, pe timpul verii, la fereastra bucatariei; examinarea atenta a alimentelor usor alterabile, in special in timpul verii, evitarea prepararii pentru mai multe zile a unor asemenea alimente si pastrarea lor numai la rece; separarea atenta a operatiilor de curatire a zarzavaturilor de celelalte operatiuni care se fac la bucatarie; strangerea gunoiului intr-un vas acoperit, evacuat zilnic; imbracarea unui halat sau sort special la bucatarie si grija pentru curatenia perfecta a mai-nilor.

---

Tag-uri: alimentatie rationala, organism, alimente

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 27 March '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---