Statistics:
Visits: 2,017 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Ce este Epitetul
Q: | Intreaba despre Ce este Epitetul |
Este un adjectiv ori un adverb, determină un substantiv sau un verb, printr-un adjectiv, un alt substantiv sau adverb, cu o mare valoare expresivă, reliefând unele însuşiri deosebite ale numelui ori mişcării, aşa cum se reflectă ele în imaginaţia autorului.
Trebuie să menţionăm că nu orice adjectiv sau adverb devin automat epitete sau complement de mod, ci doar acelea cu o mare forţă emotivă.
Din punct de vedere gramatical, cel mai adesea epitetul constă dintr-o determinare: a unui substantiv printr-un adjectiv, a unui verb printr-un adverb.
ÃŽn accepÅ£ia lui Tudor Vianu, epitetele se clasifică astfel: a) ornant sau general: „Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară. " (M. Eminescu); b) individual: „à Žnaltă-i e făptura." (V. Alecsandri); c) cromatic: „ Curg în râuri sclipitoare." (M. Eminescu); d) personificator: „Ele trec cu harnici unde" (M. Eminescu); e) comparativ: „Şi merg culegătoare de gingaÅŸe fecioare" (Vasile Alecsandri); f) metaforic: „Şi părul său de aur în creÅ£uri lungi se leagă". (Mihai Eminescu); hiperbolic: „Gigantică poartă o cupolă pe frunte" (G. CoÅŸbuc); h) aliterat: „Intr-o sălbatică splendoare/ Vedeam Ceahlăul la apus" (G. CoÅŸbuc); i) onomatopeic: „Ecou-i răspunde cu vocea-i vuindă" (M. Eminescu; j) pleonastic: „Peste care trece-n zgomot o mulÅ£ime de norod" (M Eminescu; k) sinestezic (care exprimă transmutaÅ£ia olfactivă a impresiei vizuale): „ O picătură parfumată cu vibrări de violet" (G. Bacovia); 1) aspaÅ£ial sau atemporal: „Plutea-n acest imens senin" (G. CoÅŸbuc); m) oximoronic (prin contrast între determinat ÅŸi determinant): „ Cu îmbrăţişări de braÅ£e reci" (M. Eminescu); n) tautologic (aceeaÅŸi idee): „Când coboară-n ropot dulce din tăpÅŸanul prăvălatic" (M. Eminescu); o) inversat: „Bătrânul mag înalţă fruntea" (O. Goga).
Epitetele mai pot fi: simple, duble, triple, pletoră (mai mult de trei).
Începând cu epoca romantică, sfera de folosire a epitetelor se lărgeşte considerabil. Ele pot genera: personificarea, metafora, hiperbola, hotarul dintre cele două fiind perceput în funcţie de sensibilitatea cititorului.
Trebuie să menţionăm că nu orice adjectiv sau adverb devin automat epitete sau complement de mod, ci doar acelea cu o mare forţă emotivă.
Din punct de vedere gramatical, cel mai adesea epitetul constă dintr-o determinare: a unui substantiv printr-un adjectiv, a unui verb printr-un adverb.
ÃŽn accepÅ£ia lui Tudor Vianu, epitetele se clasifică astfel: a) ornant sau general: „Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară. " (M. Eminescu); b) individual: „à Žnaltă-i e făptura." (V. Alecsandri); c) cromatic: „ Curg în râuri sclipitoare." (M. Eminescu); d) personificator: „Ele trec cu harnici unde" (M. Eminescu); e) comparativ: „Şi merg culegătoare de gingaÅŸe fecioare" (Vasile Alecsandri); f) metaforic: „Şi părul său de aur în creÅ£uri lungi se leagă". (Mihai Eminescu); hiperbolic: „Gigantică poartă o cupolă pe frunte" (G. CoÅŸbuc); h) aliterat: „Intr-o sălbatică splendoare/ Vedeam Ceahlăul la apus" (G. CoÅŸbuc); i) onomatopeic: „Ecou-i răspunde cu vocea-i vuindă" (M. Eminescu; j) pleonastic: „Peste care trece-n zgomot o mulÅ£ime de norod" (M Eminescu; k) sinestezic (care exprimă transmutaÅ£ia olfactivă a impresiei vizuale): „ O picătură parfumată cu vibrări de violet" (G. Bacovia); 1) aspaÅ£ial sau atemporal: „Plutea-n acest imens senin" (G. CoÅŸbuc); m) oximoronic (prin contrast între determinat ÅŸi determinant): „ Cu îmbrăţişări de braÅ£e reci" (M. Eminescu); n) tautologic (aceeaÅŸi idee): „Când coboară-n ropot dulce din tăpÅŸanul prăvălatic" (M. Eminescu); o) inversat: „Bătrânul mag înalţă fruntea" (O. Goga).
Epitetele mai pot fi: simple, duble, triple, pletoră (mai mult de trei).
Începând cu epoca romantică, sfera de folosire a epitetelor se lărgeşte considerabil. Ele pot genera: personificarea, metafora, hiperbola, hotarul dintre cele două fiind perceput în funcţie de sensibilitatea cititorului.
Tag-uri: substantiv |
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 09 November '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :