Statistics:
Visits: 1,528 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Lacul - de Mihai Eminescu
Q: | Intreaba despre Lacul - de Mihai Eminescu |
Poezia ‘’Lacul’’, publicata la 1 septembrie 1877, in revista ‘’Convorbiri literare’’, apartine marelui poet national si universal Mihai Eminescu (1850-1889), incadrandu-se in tema dragostei si a naturii.
Aceasta creatie literara se deschide si se inchide cu imaginea lacului tema fiind iubirea dorita dar nerealizata.
Titlul reprezinta unul dintre elementele cadrului natural, fiind cheia interpretarii textului.
Poezia cuprinde cinci strofe care sunt catrene, cu rima incrucisata, imperfecta, masura de 8 silabe si ritmul trohaic. Cele cinci strofe sunt structurate in trei secvente care apartin unei opere lirice deoarece poetul Mihai Eminescu isi exprima direct sentimentele.
Prima secventa cuprinde primele doua strofe si reprezinta planu l real al creatiei.
In prima strofa, tabloul este plin de culoare, inconjurat de codri si saturat de nuferi, lacul devine spatiul in preajma caruia cei doi indragostiti se vor sustrage trecerii timpului.
Cateva epitete :’’lacul…albastru’’, ‘’nuferi galbeni, cercuri albe’’, fac din cadrul deschis un spatiu al sperantei si al asteptarii.
In descrierea decorului, unde eul liric este in asteptare, se folosesc verbe la modul indicativ ‘’incarca, cutremura, ascult, astept.’’
Atmosfera de liniste ce invaluie lacul, speranta, emotia si incordarea poetului sunt redate printr-o inversiune ce sugereaza imaginea lacului devenit albastru sub lumina lunii :’’Lacul codrilor albastru , Nuferi galbeni il inacarca’’, imbinand imaginile auditive cu cele vizuale : ‘’Tresarind in cercuri albe, El cutremura o barca’’, aceasta fiind tot o inversiune.
Aliteratia realizata prin folosirea consoanei ‘’r’’ din sintagmele ‘’Tresarind in cercuri ‘’si ‘’Cutremura o barca’’, sugereaza o imagine sonora ce pare a prelua starile si sentimentele eului liric, iar epitetele cromatice (albastru, galbeni, alb) sugereaza o atmosfera de vraja redand importanta momentului pentru natura- lacul si pentru indragostit.
Sentimentele iubirii si al dorului infrigurat sunt redate in strofa a doua, versul al doilea.
Datorita folosirii verbului ‘’sa rasara‘’ in loc de ‘’sa apara’’ poetul o invecineaza pe iubita cu astrele (luna si stelele) si o incadreaza in vecie. Din aceasta cauza cuvantul ‘’ea’’ este scris cu un alt caracter de litere, in poezia eminesciana cei doi indragostiti reprezentand perechea eterna.
Planului ideal ii cosrespund strofele a treia si a patra. Acum, dorita clipa de iubire este imaginata ca o modalitate de incadrare cu armonia cosmica, in consecinta, totul este pus in concordanta cu aceasta. Dupa sosirea iubitei, barca ii va purta in voie pe cei doi indragostiti pe lacul luminat de luna si infiorat usor de vant.
Verbele la modul conjunctiv scot clipa de iubire din planul real si o proiecteaza in planul ideal (sa sarim, sa scap).
Cateva imagini auditive (vantul sa fosneasca, sa sarim, sa scap) iar epitetul ‘’luntrea mica ‘’ contribuie la realizarea tabloului acestuia feric.
Strofa a cincea, secventa a treia sugereaza dezamagirea indragostitului deoarece in spatiul ideal, iubita nu vine si nici nu va veni, asteptarea fiind zadarnica :
Dar nu vine…singuratic
In zadar suspin si sufar
Langa lacul cel albastru
Incarcat cu flori de nufar.
Aceasta amaraciune este sugerata prin punctele de suspensie din primul vers si prin epitetul ‘’singuratic’’.
Verbele ‘’suspin’’ si ‘‘sufar’’ transmit si ele tristetea indragostitului care revine la realitate, indurerat ca nu a putut sa-si implineasca viata cu fiinta iubita.
Poezia se incheie cu imaginea lacului care impartaseste sentimentele eului liric, devenind sobru.
Indragostitul ramane dezamagit de asteptarea zadarnica a iubitei si de visul naruit si dorinta neimplinita si distrusa de lipsa dragostei sale.
Aceasta creatie literara se deschide si se inchide cu imaginea lacului tema fiind iubirea dorita dar nerealizata.
Titlul reprezinta unul dintre elementele cadrului natural, fiind cheia interpretarii textului.
Poezia cuprinde cinci strofe care sunt catrene, cu rima incrucisata, imperfecta, masura de 8 silabe si ritmul trohaic. Cele cinci strofe sunt structurate in trei secvente care apartin unei opere lirice deoarece poetul Mihai Eminescu isi exprima direct sentimentele.
Prima secventa cuprinde primele doua strofe si reprezinta planu l real al creatiei.
In prima strofa, tabloul este plin de culoare, inconjurat de codri si saturat de nuferi, lacul devine spatiul in preajma caruia cei doi indragostiti se vor sustrage trecerii timpului.
Cateva epitete :’’lacul…albastru’’, ‘’nuferi galbeni, cercuri albe’’, fac din cadrul deschis un spatiu al sperantei si al asteptarii.
In descrierea decorului, unde eul liric este in asteptare, se folosesc verbe la modul indicativ ‘’incarca, cutremura, ascult, astept.’’
Atmosfera de liniste ce invaluie lacul, speranta, emotia si incordarea poetului sunt redate printr-o inversiune ce sugereaza imaginea lacului devenit albastru sub lumina lunii :’’Lacul codrilor albastru , Nuferi galbeni il inacarca’’, imbinand imaginile auditive cu cele vizuale : ‘’Tresarind in cercuri albe, El cutremura o barca’’, aceasta fiind tot o inversiune.
Aliteratia realizata prin folosirea consoanei ‘’r’’ din sintagmele ‘’Tresarind in cercuri ‘’si ‘’Cutremura o barca’’, sugereaza o imagine sonora ce pare a prelua starile si sentimentele eului liric, iar epitetele cromatice (albastru, galbeni, alb) sugereaza o atmosfera de vraja redand importanta momentului pentru natura- lacul si pentru indragostit.
Sentimentele iubirii si al dorului infrigurat sunt redate in strofa a doua, versul al doilea.
Datorita folosirii verbului ‘’sa rasara‘’ in loc de ‘’sa apara’’ poetul o invecineaza pe iubita cu astrele (luna si stelele) si o incadreaza in vecie. Din aceasta cauza cuvantul ‘’ea’’ este scris cu un alt caracter de litere, in poezia eminesciana cei doi indragostiti reprezentand perechea eterna.
Planului ideal ii cosrespund strofele a treia si a patra. Acum, dorita clipa de iubire este imaginata ca o modalitate de incadrare cu armonia cosmica, in consecinta, totul este pus in concordanta cu aceasta. Dupa sosirea iubitei, barca ii va purta in voie pe cei doi indragostiti pe lacul luminat de luna si infiorat usor de vant.
Verbele la modul conjunctiv scot clipa de iubire din planul real si o proiecteaza in planul ideal (sa sarim, sa scap).
Cateva imagini auditive (vantul sa fosneasca, sa sarim, sa scap) iar epitetul ‘’luntrea mica ‘’ contribuie la realizarea tabloului acestuia feric.
Strofa a cincea, secventa a treia sugereaza dezamagirea indragostitului deoarece in spatiul ideal, iubita nu vine si nici nu va veni, asteptarea fiind zadarnica :
Dar nu vine…singuratic
In zadar suspin si sufar
Langa lacul cel albastru
Incarcat cu flori de nufar.
Aceasta amaraciune este sugerata prin punctele de suspensie din primul vers si prin epitetul ‘’singuratic’’.
Verbele ‘’suspin’’ si ‘‘sufar’’ transmit si ele tristetea indragostitului care revine la realitate, indurerat ca nu a putut sa-si implineasca viata cu fiinta iubita.
Poezia se incheie cu imaginea lacului care impartaseste sentimentele eului liric, devenind sobru.
Indragostitul ramane dezamagit de asteptarea zadarnica a iubitei si de visul naruit si dorinta neimplinita si distrusa de lipsa dragostei sale.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :