Statistics:
Visits: 1,806 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Lacul - argumetare ca este opera lirica
Q: | Intreaba despre Lacul - argumetare ca este opera lirica |
O tema abordata de Mihai Eminecu este iubierea dar in lirica erotic eminesciana sentimentul dragostei pentru fiinta iubita se imbina cu admiratia fata de frumusetile naturii, asa cum se intampla in poezia ‘Lacul’.
Aceata creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt exprimate direct si nemijlocit. Nu apare actiune, nu apar personaje, ca in operele epice, nu exista un narator iar elemntele cadrului natural cinstiutie doar decorul unei iubiri romantice, patimase, profunde. Poetul viseaza la o dragoste ideala, la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al cadrului.
Mai intai este exprimata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei iubite si natura vibreaza la unison cu acesta pentru ca i-a preluat zbuciumul. Motivul asteptarii es te infatisat ca posibilitate, ca si gestul tandru al imbratisarii (parc-ascult si parc-astept). Iubita apare astfel ca o priectie imaginara in visul poetului, ca un ideal de iubire.
Starea de asteptare si de singruatate generaza visul de iubiree al poetului in care acesta se abandoneaza extazului alaturi de fiinta iubita, plutin pe undele lacului, sub lumina lunii.
In strofa finala, visu lia sfarsit, poetul revine la o realitate trista, dureroasa, din care izvorasc deceptia si singuratatea care se consuma in acelasi decor, al lacului, dar mai putin luxuriant.
Intensitatea tristetii, a durerii este direct exprimata prin epitetul ‘singuratic’ si verbele ‘suspin’ si ‘sufar’.
Trairile interioare, prezente si aici ca in orice opera lirica, sunt surpinse in diferite momente. Al asteptarii, al visului si al reintoarcerii la realitate.
Natura apare personificata, imaginile vizuale se imbina cu cele auditive, realizate printr-un limbaj artistic deosebit de plastic in care apar epitete sau personificari.
Poetul sugereaza, ca in orice opera lirica, o anumita atmosfera poetica, sibiectiva, caracterizata printr-o usoara seninatate si calma resemnare caci farmecul naturii diminueaza tristetea.
Este prezent si eul liric sugerat prin pronumele persoal ‘eu’ din strofa a doua si prin formele de persona intai singular sau plural ale verbelor (ascult, astept, sa sarim, sa plutim) care exprima sentimentele mentionate, caracterizate prin profunzimne si printr-o sinceritate covarsitoare, facandu-l partas si pe cititor la propriile trairi.
Aceata creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt exprimate direct si nemijlocit. Nu apare actiune, nu apar personaje, ca in operele epice, nu exista un narator iar elemntele cadrului natural cinstiutie doar decorul unei iubiri romantice, patimase, profunde. Poetul viseaza la o dragoste ideala, la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al cadrului.
Mai intai este exprimata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei iubite si natura vibreaza la unison cu acesta pentru ca i-a preluat zbuciumul. Motivul asteptarii es te infatisat ca posibilitate, ca si gestul tandru al imbratisarii (parc-ascult si parc-astept). Iubita apare astfel ca o priectie imaginara in visul poetului, ca un ideal de iubire.
Starea de asteptare si de singruatate generaza visul de iubiree al poetului in care acesta se abandoneaza extazului alaturi de fiinta iubita, plutin pe undele lacului, sub lumina lunii.
In strofa finala, visu lia sfarsit, poetul revine la o realitate trista, dureroasa, din care izvorasc deceptia si singuratatea care se consuma in acelasi decor, al lacului, dar mai putin luxuriant.
Intensitatea tristetii, a durerii este direct exprimata prin epitetul ‘singuratic’ si verbele ‘suspin’ si ‘sufar’.
Trairile interioare, prezente si aici ca in orice opera lirica, sunt surpinse in diferite momente. Al asteptarii, al visului si al reintoarcerii la realitate.
Natura apare personificata, imaginile vizuale se imbina cu cele auditive, realizate printr-un limbaj artistic deosebit de plastic in care apar epitete sau personificari.
Poetul sugereaza, ca in orice opera lirica, o anumita atmosfera poetica, sibiectiva, caracterizata printr-o usoara seninatate si calma resemnare caci farmecul naturii diminueaza tristetea.
Este prezent si eul liric sugerat prin pronumele persoal ‘eu’ din strofa a doua si prin formele de persona intai singular sau plural ale verbelor (ascult, astept, sa sarim, sa plutim) care exprima sentimentele mentionate, caracterizate prin profunzimne si printr-o sinceritate covarsitoare, facandu-l partas si pe cititor la propriile trairi.
Tag-uri: argumentare, lacul, opera lirica |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :