Statistics:
Visits: 2,645 Votes: 2 Fame Riser |
Fame Rank
4.5
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariu - Fulg
Q: | Intreaba despre Comentariu - Fulg |
Temperament romantic si aflat mereu in cautarea unor idealuri etice . Nicolae Labis vibreaza sensibil in fata fenomenelor, atribuindu – le intelesuri profunde .Poezia " Fulg " este o metafora a copilariei, expresia puritatii absolute . Profund lirica prin fluxul trairilor melancolice exprimand regret si incantare " Fulg " impleteste " dramatica " poveste a unui fulg de nea cu interventia afectiva a poetului .
Poezia se deschide cu descrierea unui cadru natural, ce ne aminteste de " Rapsodiile " lui George Toparceanu . O unda de umor invaluie imaginea gorunului personificat " desfrunzit " si " prea batran ", " tremurand de frig " . Sentimentul dezolarii generat de peisaj este intrerupt de uimirea poetului in fata fulgului de nea, prezentat precum o bijuterie a naturii, " o floare mica si rotunda ", "migalos lucrata-n fir", prezenta gingasa si trecatoare . Sensibilitatea poetului sugestiv exprimata de epitetul "induiosat" este trezita de povestea fulgului de zapada iesit timpuriu din conditia sa primara .
"M-am intors induiosat/ Sa scriu trista ei poveste ;/ Despre-un fulg care-a venit/ Timpuriu si nu mai este" . Regretul poetului este exprimat Prin cateva interogatii ce ofera solutii ce ar fi putut impiedica destinul "dramatic" al fulgului de nea . "inaltul boltii", spatiu securizant al puritatii este starea deplinei armonii cosmice, prin antiteza cu "valea", locul unde are loc ruperea dureroasa de copilarie, atat de simbolic exprimata in "Moartea caprioarei" . in afara de motivul "vaii", intalnim in poezia lui Nicolae Labis motivul "vantului", ca stare de agitatie interioara, ce schimba conditia fulgului de nea "rasucindu-l cu ura" catre pamant . Interventia vantului este brutala, este declansatoare de energii necontrolate : "Care vant nelinistit,/ rasucindu-te cu ura,/ ti-a manat catre pamant/ Prea gingasa ta faptura ?"
Strofa urmatoare accentueaza regretul poetului : "si, de vreme ce sosisi,/ Pentru ce-ai dat mortii vama ?/ Nu puteai sa fii de argint/ Ori de sticla ; ori de scama ?" . Reprosurile poetului nu vizeaza aspiratia fulgului de nea spre planul existential, care in mod paradoxal determina "a mortii vama", ci aspiratia spre starile "de argint" si "de scama" care i-ar fi conferit rezistenta in timp .
Momentul subiectiv patruns de umbra durerii este depasit prin descrierea ninsorii : "Dar in vreme ce-mi scriam/ intrebarea mea, nebuna,/ N-am vazut cum dupa geam/ Ninge-ntruna si intruna ..." . Starea de durere este alungata de epitetul cu nuanta sagalnica "nebuna" . Umbra regretului este inlocuita de lumina unei ninsori abundente, sugestiv exprimata de repetitia adverbului "intruna", Zapada sterge urma dramaticei intamplari si invita la trairea bucuriei generate de frumusetea peisajului:"Iar cand ochii mi-am naltat,/ Am vazut cum prin ninsoare/ Valea-ntreaga lumina/ Minunat scaparatoare" . Substantivul "minune" ce desemnase metaforic fulgul de nea devine adverbul adjectivului "scaparatoare", subliniind, astfel, incantarea poetica in fata unui fermecator peisaj . Puritatea fulgului de nea, a daruit vietii o noua stralucire, tot asa cum Nicolae Labis a dat poeziei contemporane o noua prospetime prin nemuritoarele sale versuri create intr-o viata atat de scurta si de cosmica .
Poezia lui Nicolae Labis este muzicala si totodata picturala . Adjectivul cu valoare stilistica de epitet "scaparatoare", substantivul "ninsoare", verbul "lumina" transmit sugestiv culoarea alba a iernii . Fulgul de nea este personificat si capata semnificatia copilariei, poetul adresandu-i-se, il numeste cand "minune", cand "faptura" . Masura versurilor de 7-8 silabe, rima incrucisata, in care al doilea vers rimeaza cu ultimul din catren, ritmul trohaic confera o placuta muzicalitate poeziei .
Descriind evolutia poeziei romanesti in lucrarea sa "Scriitori romani de azi", academicianul si criticul literar Eugen Simion, cu deplin temei afirmase despre poet : "Labis e un poet adevarat, nu stiu daca atributul de "mare poet" nu l-ar stanjeni, n-ar distona cu tineretea lui cuceritoare, dar cu siguranta el e un liric exceptional" .
Poezia se deschide cu descrierea unui cadru natural, ce ne aminteste de " Rapsodiile " lui George Toparceanu . O unda de umor invaluie imaginea gorunului personificat " desfrunzit " si " prea batran ", " tremurand de frig " . Sentimentul dezolarii generat de peisaj este intrerupt de uimirea poetului in fata fulgului de nea, prezentat precum o bijuterie a naturii, " o floare mica si rotunda ", "migalos lucrata-n fir", prezenta gingasa si trecatoare . Sensibilitatea poetului sugestiv exprimata de epitetul "induiosat" este trezita de povestea fulgului de zapada iesit timpuriu din conditia sa primara .
"M-am intors induiosat/ Sa scriu trista ei poveste ;/ Despre-un fulg care-a venit/ Timpuriu si nu mai este" . Regretul poetului este exprimat Prin cateva interogatii ce ofera solutii ce ar fi putut impiedica destinul "dramatic" al fulgului de nea . "inaltul boltii", spatiu securizant al puritatii este starea deplinei armonii cosmice, prin antiteza cu "valea", locul unde are loc ruperea dureroasa de copilarie, atat de simbolic exprimata in "Moartea caprioarei" . in afara de motivul "vaii", intalnim in poezia lui Nicolae Labis motivul "vantului", ca stare de agitatie interioara, ce schimba conditia fulgului de nea "rasucindu-l cu ura" catre pamant . Interventia vantului este brutala, este declansatoare de energii necontrolate : "Care vant nelinistit,/ rasucindu-te cu ura,/ ti-a manat catre pamant/ Prea gingasa ta faptura ?"
Strofa urmatoare accentueaza regretul poetului : "si, de vreme ce sosisi,/ Pentru ce-ai dat mortii vama ?/ Nu puteai sa fii de argint/ Ori de sticla ; ori de scama ?" . Reprosurile poetului nu vizeaza aspiratia fulgului de nea spre planul existential, care in mod paradoxal determina "a mortii vama", ci aspiratia spre starile "de argint" si "de scama" care i-ar fi conferit rezistenta in timp .
Momentul subiectiv patruns de umbra durerii este depasit prin descrierea ninsorii : "Dar in vreme ce-mi scriam/ intrebarea mea, nebuna,/ N-am vazut cum dupa geam/ Ninge-ntruna si intruna ..." . Starea de durere este alungata de epitetul cu nuanta sagalnica "nebuna" . Umbra regretului este inlocuita de lumina unei ninsori abundente, sugestiv exprimata de repetitia adverbului "intruna", Zapada sterge urma dramaticei intamplari si invita la trairea bucuriei generate de frumusetea peisajului:"Iar cand ochii mi-am naltat,/ Am vazut cum prin ninsoare/ Valea-ntreaga lumina/ Minunat scaparatoare" . Substantivul "minune" ce desemnase metaforic fulgul de nea devine adverbul adjectivului "scaparatoare", subliniind, astfel, incantarea poetica in fata unui fermecator peisaj . Puritatea fulgului de nea, a daruit vietii o noua stralucire, tot asa cum Nicolae Labis a dat poeziei contemporane o noua prospetime prin nemuritoarele sale versuri create intr-o viata atat de scurta si de cosmica .
Poezia lui Nicolae Labis este muzicala si totodata picturala . Adjectivul cu valoare stilistica de epitet "scaparatoare", substantivul "ninsoare", verbul "lumina" transmit sugestiv culoarea alba a iernii . Fulgul de nea este personificat si capata semnificatia copilariei, poetul adresandu-i-se, il numeste cand "minune", cand "faptura" . Masura versurilor de 7-8 silabe, rima incrucisata, in care al doilea vers rimeaza cu ultimul din catren, ritmul trohaic confera o placuta muzicalitate poeziei .
Descriind evolutia poeziei romanesti in lucrarea sa "Scriitori romani de azi", academicianul si criticul literar Eugen Simion, cu deplin temei afirmase despre poet : "Labis e un poet adevarat, nu stiu daca atributul de "mare poet" nu l-ar stanjeni, n-ar distona cu tineretea lui cuceritoare, dar cu siguranta el e un liric exceptional" .
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 28 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :