Statistics:
Visits: 1,727 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Universul Poetic - Teme
Q: | Intreaba despre Universul Poetic - Teme |
Tudor Arghezi aduce inovatii in domeniul lexicului, el fiind primul poet din literatura romana care foloseÅŸte cuvinte dure, drastice uneori triviale, adica el reabiliteaza estetica uratului. Caracterele principale ale esteticii uratului sunt diformul, dizgratiosul, lipsa de unitate ÅŸi caricatura. Romantismul a reabilitat uratul cu ajutorul lui Victor Hugo - Notre Dafne de Paris -, Baudelaire - Un Hoit -, Tudor Arghezi - Testathent. El nu aduce inovatii numai in lexic, ci ÅŸi in sintaxa, topica ÅŸi prozodie.
Teme ale creatiei lirice:
I. Poezia filozofica
1. Poezia autodefinirii:
• Ideea ca omenirea este dominata de manifestari contradictorii.
• Omul este format din materie şi spirit.
• Omul este totuşi o fire angelica, pura, o creatie divina.
2. Arta poetica
• Cuvantul este omnipotent, atotputernic, esenta universului.
• Omagiul adus operei literare, cartii, creatiei spirituale (Ex Libris).
• Elogiul adus poeziei, stihurilor (Dor dur).
• Estetica uratului este maniera literara ce consta in revalorificarea cuvintelor, dandu-le noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice, pot schimba esenta universului. Semnificativ pentru estetica uratului este volumul Flori de mucigai, insa definita in poezia Testament.
3. Viziunea asupra mortii
• Spaima de moarte.
• Moartea este un joc, pe care fiecare om trebuie sa-l joace şi cu care trebuie sa se invete.
II. Lirica existentiala este ilustrata de Psalmi. Definit ca poet aflat intre credinta şi tagada, Tudor Arghezi a creat, intre anii 1927-l967, 16 psalmi. Acest fapt demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, fiind definita ca lirica existentiala, ca “o poezie monumentala şi grea a zborului sufletesc catre lumina" (G. Calinescu).
III. Poezia iubirii
• Iubirea este un sentiment protector.
• Iubirea are puterea de a schimba sensul existentei indragostitilor.
• Iubita-sotie este stapana universului casnic, iubirea este implinita in cadrul naturii.
IV Poezia sociala
• Ilustreaza scabrosul, putreziciunea vietii omeneşti {Ion, Ion).
• Lumea mahalalei citadine, a pungaşilor, a ucigaşilor, a puşcariaşilor (Cina).
• Arghezi" ramane solidar cu cei care muncesc cinstit şi este dispretuitor fata de cei plini de bube, cum ii numeşte pe boieri {Lipsesc morminte).
• Volumul Cantare omului, din 1956, este o adevarata sociogonie, ilustrand in imagini poetice evolutia omului.
V Poezia jocului exprima fascinatia pe care o are Tudor Arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit din lumea gazelor, a florilor, a animalelor. Har, Hora in gradina etc.
VI. Poezia peisajului. Natura este in poezia argheziana fie spital de intristare ÅŸi cainta, fie extazianta, exuberanta, fie sub forma descrierii naturii dezlantuite.
VII. Poezia inscriptiilor este alcatuita de poeziile ce contin reflectiile poetului asupra datoriilor oamenilor fata de semenii lor, fata de familie, tara, cuprinzand un univers intreg, de la gaze la oameni, de la urat la sublim.
Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-o noutate izbitoare atat in teme, cat şi in limbajul poetic, savarşind o revolutie in poezia romaneasca. Eugen Lovinescu afirma: “Valoarea operei lui Tudor Arghezi consta in ineditul expresiei, in capacitatea lui de a transforma bubele, mucegaiul şi noroiul in materie poetica."
Epoca interbelica este cea mai stralucita a poeziei noastre. Eminescu a fost in epoca sa un fenomen de exceptie singular, dar acum Arghezi, Blaga (intre traditionalism ÅŸi modernism), Bacovia (simbolism), Pillat ÅŸi Voiculescu (traditionalism), Barbu (modernism) sunt mai multe valori inalte.
Se sincronizeaza cu marea literatura europeana, producandu-se ÅŸi o transformare ireversibila in limbaj poetic. Arghezi ÅŸi Blaga sunt revendicati deopotriva ÅŸi de moderniÅŸti, ÅŸi de traditionaliÅŸti.
Arghezi este placa turnata a poeziei noastre, poezia sa cuprinzand ÅŸi revolta sociala, erotica, religioasa a jocului, a boabei ÅŸi a faramei, ÅŸi estetica uratului. Lovinescu il considera modernist, Calinescu il situeaza in capitolul ModerniÅŸtii. Fenomenul arghezian. El domina trei sferturi de veac, reprezentand, dupa Eminescu, cea mai mare innoire a lirismului nostru.
“El inventeaza pe o arie lingvistica dintre cele mai intinse - pe lexic, sintaxa, topica, zdrobind conventia literara, spargand toate tiparele. Odata cu Arghezi incepe o noua estetica - Lovinescu."
Teme ale creatiei lirice:
I. Poezia filozofica
1. Poezia autodefinirii:
• Ideea ca omenirea este dominata de manifestari contradictorii.
• Omul este format din materie şi spirit.
• Omul este totuşi o fire angelica, pura, o creatie divina.
2. Arta poetica
• Cuvantul este omnipotent, atotputernic, esenta universului.
• Omagiul adus operei literare, cartii, creatiei spirituale (Ex Libris).
• Elogiul adus poeziei, stihurilor (Dor dur).
• Estetica uratului este maniera literara ce consta in revalorificarea cuvintelor, dandu-le noi sensuri, in ideea ca acestea sunt atotputernice, pot schimba esenta universului. Semnificativ pentru estetica uratului este volumul Flori de mucigai, insa definita in poezia Testament.
3. Viziunea asupra mortii
• Spaima de moarte.
• Moartea este un joc, pe care fiecare om trebuie sa-l joace şi cu care trebuie sa se invete.
II. Lirica existentiala este ilustrata de Psalmi. Definit ca poet aflat intre credinta şi tagada, Tudor Arghezi a creat, intre anii 1927-l967, 16 psalmi. Acest fapt demonstreaza preocuparea permanenta a lui Arghezi pentru problematica filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu, fiind definita ca lirica existentiala, ca “o poezie monumentala şi grea a zborului sufletesc catre lumina" (G. Calinescu).
III. Poezia iubirii
• Iubirea este un sentiment protector.
• Iubirea are puterea de a schimba sensul existentei indragostitilor.
• Iubita-sotie este stapana universului casnic, iubirea este implinita in cadrul naturii.
IV Poezia sociala
• Ilustreaza scabrosul, putreziciunea vietii omeneşti {Ion, Ion).
• Lumea mahalalei citadine, a pungaşilor, a ucigaşilor, a puşcariaşilor (Cina).
• Arghezi" ramane solidar cu cei care muncesc cinstit şi este dispretuitor fata de cei plini de bube, cum ii numeşte pe boieri {Lipsesc morminte).
• Volumul Cantare omului, din 1956, este o adevarata sociogonie, ilustrand in imagini poetice evolutia omului.
V Poezia jocului exprima fascinatia pe care o are Tudor Arghezi pentru universul inconjurator, alcatuit din lumea gazelor, a florilor, a animalelor. Har, Hora in gradina etc.
VI. Poezia peisajului. Natura este in poezia argheziana fie spital de intristare ÅŸi cainta, fie extazianta, exuberanta, fie sub forma descrierii naturii dezlantuite.
VII. Poezia inscriptiilor este alcatuita de poeziile ce contin reflectiile poetului asupra datoriilor oamenilor fata de semenii lor, fata de familie, tara, cuprinzand un univers intreg, de la gaze la oameni, de la urat la sublim.
Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-o noutate izbitoare atat in teme, cat şi in limbajul poetic, savarşind o revolutie in poezia romaneasca. Eugen Lovinescu afirma: “Valoarea operei lui Tudor Arghezi consta in ineditul expresiei, in capacitatea lui de a transforma bubele, mucegaiul şi noroiul in materie poetica."
Epoca interbelica este cea mai stralucita a poeziei noastre. Eminescu a fost in epoca sa un fenomen de exceptie singular, dar acum Arghezi, Blaga (intre traditionalism ÅŸi modernism), Bacovia (simbolism), Pillat ÅŸi Voiculescu (traditionalism), Barbu (modernism) sunt mai multe valori inalte.
Se sincronizeaza cu marea literatura europeana, producandu-se ÅŸi o transformare ireversibila in limbaj poetic. Arghezi ÅŸi Blaga sunt revendicati deopotriva ÅŸi de moderniÅŸti, ÅŸi de traditionaliÅŸti.
Arghezi este placa turnata a poeziei noastre, poezia sa cuprinzand ÅŸi revolta sociala, erotica, religioasa a jocului, a boabei ÅŸi a faramei, ÅŸi estetica uratului. Lovinescu il considera modernist, Calinescu il situeaza in capitolul ModerniÅŸtii. Fenomenul arghezian. El domina trei sferturi de veac, reprezentand, dupa Eminescu, cea mai mare innoire a lirismului nostru.
“El inventeaza pe o arie lingvistica dintre cele mai intinse - pe lexic, sintaxa, topica, zdrobind conventia literara, spargand toate tiparele. Odata cu Arghezi incepe o noua estetica - Lovinescu."
Tag-uri: poezie |
- Baltagul - rezumat pe capitole (71338 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - demmonstratie-opera lirica (27402 visits)
- Caracterizarea comisului Ionita (24518 visits)
- Comentariu - Fantana dintre plopi (23303 visits)
- Caracterizarea lui Lefter Popescu din Doua loturi de I.L.Caragiale (19400 visits)
- Oda (in metru antic) - comentariu (17660 visits)
- Comentariu - Dorinta de Mihai Eminescu (16444 visits)
- Dorinta de Mihai Eminescu - comentariu literar (14276 visits)
- Viziunea despre lume reflectata intr-un basm cult studiat - Eseu (13127 visits)
- Comentariu - Testament (12418 visits)
- Psalm - Tudor Arghezi - comentariu literar (12026 visits)
- Comentariu - Cuvant de Tudor Arghezi (11345 visits)
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu (11134 visits)
- Hanul Ancutei - comentariu (10679 visits)
- Marii cronicari ai secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea
- Eseu despre Dimitrie Cantemir
- Referat despre Scoala Ardeleana
- Vasile Alecsandri- Pasteluri
- Nicolae Filimon Ciocoii vechi si noi
- Junimea si "Convorbirile Literare"
- Revedere
- Patul lui Procust de Camil Petrescu
- Mihai Eminescu - Prezentare generala
- Sara pe Deal de Mihai Eminescu
- Oda in metrul antic de Mihai Eminescu
- Scrisoarea I de Mihai Eminescu
- Luceafarul de Mihai Eminescu
- Prelungiri ale Clasicismului si Romantismului - George Cosbuc, Intrducere in arta Poetica
- Dreptatea Leului de Grigore Alexandrescu - Incadrarea in epoca. Definitia Fabulei
- Satira Duhului meu de Grigore Alexandrescu
- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu
Categorie: Comentarii - ( Comentarii - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :