Cele trei mari regiuni de civilizaţie umană antică-mediteraneană, indiană şi est-asiatică - au produs saltul de la primitivism la umanitate.

În a III-a decadă a secolului al XX-lea, pe malurile Indusului, au fost scoase la iveală vestigii impresionante ale unei antice civilizaţii indiene, mărturii aproape incredibile ale unei civilizaţii foarte înaintate. Aşezări de tip urban, locuite de un popor stabilit în această vale pe la începuturile mileniului al III-lea î.Hr, atestau o cultură înfloritoare.

în 1922, savantul indian R.D Baneerjia a descoperit pe malurile Indusului ruinele unei mânăstiri budiste ("stupă"), veche de peste 2000 de ani. Sub fundaÅ£iile acesteia însă, arheologii au dat peste zidà „Æ’rii mult mai vechi, care reprezentau vestigiile oraÅŸului Mohenjo-Daro ("LăcaÅŸul MorÅ£ilor"). Datând de la începutul mileniului al III-lea î.Hr., oraÅŸul a fost ridicat după un plan precis ce atestă vechimea adâncă a civilizaÅ£iei hinduse.

Ca şi în celelalte oraşe din cultura Harappa, în Mohenjo-Daro arta construirii atinsese un grad ridicat. Oraşul era înconjurat de ziduri groase din cărămidă pe o suprafaţă de sute de hectare, iar străzile lui, destul de largi, bine aliniate, se întretăiau în unghiuri drepte. Temeliiile foarte puternice ale ruinelor caselor argumentează faptul că acestea aveau mai multe etaje. Zidurile exterioare ale caselor erau oarbe, fără geamuri, conform sistemului clasic din lumea urbană orientală.

Destul de încăpătoare, aceste locuinţe atestă un nivel de trai ridicat. Erau prevăzute cu băi, fântâni arteziene, instalaţii de canalizare, apele reziduale fiind colectate de rigole de cărămidă şi ţevi de argilă. Aceste sisteme de canalizare par a fi cele mai perfecţionate im iot Orientul antic, ele cuprinzând şi bazine de decantare. Bazinul public prevăzut cu 8 camere de baie, legate printr-o scară de etajul superior, atestă o mare pricepere a celor ce l-au construit. Aici se purificau de păcate locuitorii oraşului.

Multe dintre obiectele mici descoperite, de tip amuletă sau llgiliu, păstrează inscripţii într-o scriere criptică nedescifrată încă nici azi, dar care aminteşte de hieroglife. Asemănarea acestei scrieri cu cea summeriană a dus la supoziţia că summerienii ar fi locuit mai întâi pe valea Indusului, după care au emigrat spre Mesopotamia, ceea ce ar face să cadă afirmaţia arhicunoscută că "Istoria începe la Summer" (S.N.Kramer). Toate obiectele găsite sunt miniaturale, fapt ce duce la presupunerea că aici exista o industrie a jucăriilor.

Epoca de înflorire a acestui oraş pare să fi fost între 2070-1700 î.Hr.. Motivele părăsirii unui asemenea oraş au rămas necunoscute. Mohenjo-Daro transmite umnităţii un mesaj enigmatic.

---

Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 06 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---