Între fluviul Gange şi Indus s-a dezvoltat în Antichitate civilizaţia indiană, comparabilă ca volum cu cele din Egipt şi Mesopotamia. Aşezată în spaţiul în care astăzi se află India, Bangladesh şi Pakistan, numit adesea "subcontinentul indian", această civilizaţie nu a reuşit aproape niciodată să se constituie într-un imperiu unificat. Primii locuitori au fost dravidienii care s-au aşezat pe Indus (de la care se trage numele ţării), în Nord (actualul Pakistan), începând cu anul 7000 î.Hr., unde au construit primele state.

Negustori, meşteşugari, olari, dravidienii construiau în jurul anului 2400 î.Hr. primele oraşe (Mohenjo-Daro şi Harappa) cu străzi rectilinii şi sisteme de cana lizare. Ei erau creatorii unui sistem special de scriere. Această civilizaţie a dispărut în jurul anului 1500 î. Hr., din motive necunoscute.

Pe aceste locuri s-au stabilit apoi nişte triburi năvălitoare din Persia (Iranul actual), arienii. Cu pielea mai deschisă la culoare decât a dravidienilor, aceştia aduceau o altă civilizaţie, pe care au impus-o. Fără să dispară, dravidienii s-au comasat în sudul Indiei unde au rămas până în prezent. Ei vorbeau sanscrita, limbă în care şi-au scris textele lor sacre, Vedele, care sunt fundamentele hinduismului, religie practicată şi azi în India.

Arienii au impus şi sistemul castelor. Fiecare om, conform credinţei lor, aparţinea unei anume caste (categorie socială stabilită pe baza unor criterii, între care gradul de nobleţe, obţinut sau nu prin nastere, era hotărâtor) pe care nu o putea părăsi. Existau, astfel, trei Categorii de caste: a brahmanilor, cei care se rugau şi propovăduiau învăţătura; ksatriya, a războinicilor; vaisya şi sudra a celor care munceau cu mâinile. Cei care nu aparţineau acestor caste, numindu-se paria sau "cei de neatins", practicau doar meserii respinse de alţii.

Arienii şi-au întins stăpânirea atât în sud, cât şi în vest, pe parcursul a 1000 de ani. Zeul lor suprem, "regele-preot" era Buddha. Intre anii 327-325 î.Hr., nordul Indiei era cucerit de regele grec, Alexandru Macedon. Ulterior, regele hindus Chandragupta Maurya, alungându-i pe greci, a întemeiat (în anul 320 î.Hr.) prima dinastie indiană, dinastia Maurya.

Cel mai renumit rege al acestei dinastii a fost Asoka, încoronat în anul 269 î.Hr.. Convertit la budism (apărut în India în secolul al V-lea î.Hr.), regele avea să încurajeze expansiunea acestei religii. El a rămas celebru în special prin textele hotărârilor sale (edicte) gravate pe stânci sau pe stâlpi mari de piatră, existenţi în întreaga Indie. După răsturnarea dinastiei Maurya, India avea să rămână divizată timp de aproape cinci veacuri.

Cotropit mai întâi de sciţi, apoi de kuşani (nomazi veniţi din Asia Centrală), nordul Indiei va avea un nou rege, pe Chandragupta I, care va întemeia dinastia Gupta, unind pentru a doua oară ţara. Năvălirea hunilor, veniţi din Asia Centrală, în secolul al V-lea, a divizat din nou India.

---

Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 06 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---