Statistics:
Visits: 1,123 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre ritualuri magico-religioase si cultul mortilor in neolitic - a doua parte
Q: | Intreaba despre Referat despre ritualuri magico-religioase si cultul mortilor in neolitic - a doua parte |
In unele regiuni cultul mortilor comporta de asemenea si alte rituri ciudate. In Orientul Apropiat copiii erau inmormintati normal, clar adultilor li se ingropau craniile separat de corp; uneori mai multe cranii la un loc, alteori unul cate unul, sub batatura casei. Trupurile, infasurate intr-o tesatura sau intr-o piele (in loc de sicriu), erau colorate mai ales capul cu rosu (culoare rezervata in special femeilor si fetelor), cu verde sau cu albastru. Cadavrele erau insotite de ofrande: legume si cereale, oua si peste, precum si obiecte de podoaba (in cazul femeilor) oglinzi din roca sticloasa de obsidiana, palete pentru fard, sau scoici continand respectivii coloranti de fard.
Spre sfirsitul neoliticului apar si cimitirele: cu gropi tencuite cu argila si cu cadavrele infasurate intr-u n strat de argila si apoi supuse arderii; de unde rezulta o prefigurare a „sarcofagului" de mai. In aria europeana cultul mortilor prezinta in general aceleasi forme, dar cu unele variante. Se practica si in zona europeana sacrificiul uman de copii pentru fundatia casei (de pilda, in statiunea neolitica de la Traian); dar inmormintarea unui defunct nu se facea sub batatura din interiorul casei, ci in afara asezarii, uneori si in grote. Erau respectate anumite norme privind pozitia sau orientarea cadavrului cu variatii de la o zona la alta si de la o cultura la alta. Ofrande funerare de alimente, sacrificii rituale de animale, colorarea cu rosu a cadavrului, precum si separarea craniului de restul scheletului erau practici frecvente. Practici mai rare erau trepanatia rituala a craniului, incinerarea cadavrului, sau chiar punerea unor unelte alaturi de corpul defunctului.
Multe morminte neolitice mai cuprindeau la fel ca cele din paleoliticul superior si figurine umane sau de animale. Ultimele aveau probabil o semnificatie magica, de amulete, intrucat omul credea ca si in animal se intrupa o parte din acea forta supranaturala care opereaza atat in fiinte cat si in fenomenele naturii. Mentalitatea religioasa a omului preistoric ne-o putem imagina concepand initial divinitatea in acest mod confuz: ca o putere ce actioneaza prin intermediul animalului. Cultul unui anumit animal urmarea deci obtinerea bunavointei acelei forte confuze, a acelei impersonale si vagi „divinitati"; si pentru a-si asigura aceasta bunavointa omul invoca protectia animalului respectiv, a carei reprezentare plastica devenise amuleta, emblema protectoare a unei persoane sau a unui intreg grup.
Spre sfirsitul neoliticului apar si cimitirele: cu gropi tencuite cu argila si cu cadavrele infasurate intr-u n strat de argila si apoi supuse arderii; de unde rezulta o prefigurare a „sarcofagului" de mai. In aria europeana cultul mortilor prezinta in general aceleasi forme, dar cu unele variante. Se practica si in zona europeana sacrificiul uman de copii pentru fundatia casei (de pilda, in statiunea neolitica de la Traian); dar inmormintarea unui defunct nu se facea sub batatura din interiorul casei, ci in afara asezarii, uneori si in grote. Erau respectate anumite norme privind pozitia sau orientarea cadavrului cu variatii de la o zona la alta si de la o cultura la alta. Ofrande funerare de alimente, sacrificii rituale de animale, colorarea cu rosu a cadavrului, precum si separarea craniului de restul scheletului erau practici frecvente. Practici mai rare erau trepanatia rituala a craniului, incinerarea cadavrului, sau chiar punerea unor unelte alaturi de corpul defunctului.
Multe morminte neolitice mai cuprindeau la fel ca cele din paleoliticul superior si figurine umane sau de animale. Ultimele aveau probabil o semnificatie magica, de amulete, intrucat omul credea ca si in animal se intrupa o parte din acea forta supranaturala care opereaza atat in fiinte cat si in fenomenele naturii. Mentalitatea religioasa a omului preistoric ne-o putem imagina concepand initial divinitatea in acest mod confuz: ca o putere ce actioneaza prin intermediul animalului. Cultul unui anumit animal urmarea deci obtinerea bunavointei acelei forte confuze, a acelei impersonale si vagi „divinitati"; si pentru a-si asigura aceasta bunavointa omul invoca protectia animalului respectiv, a carei reprezentare plastica devenise amuleta, emblema protectoare a unei persoane sau a unui intreg grup.
Tag-uri: ritualuri magico-religioase, cultul mortilor, neolitic |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 04 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :