Statistics:
Visits: 1,592 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Oasele tarsului posterior
Q: | Intreaba despre Oasele tarsului posterior |
Calcaneul ÅŸi astragalul
Aceste două oase formează scheletul posterior al piciorului (tarsul posterior). Sunt masive, mai ales calcaneul.
Pot fi asimilate cu 2 paralelipipede retangulare suprapuse unul pe celălalt într-o manieră" încrucişată".
Astragalul este orientat spre anterior şi interior, în timp ce calcaneul este orientat anterior şi exterior. Le putem descrie 6 feţe: - superioară; inferioară (1,2)
- internă; externă (3,4)
- anterioară; posterioară (5,6). Le vom observa în două incidenţe diferite.
Vedere anteroexternă.
Astragalul se articulează cu numeroase oase: tibie, fibulă, calcaneu, scafoid. Totuşi nici un muşchi nu se insera pe acest os. El se mobilizează indirect prin vecini.
Este format dintr-un corp, un cap şi un col. Pe feţele superioară şi laterală se găseşte trohleea talusului prelungită cu feţişoara maleolară medială şi laterală.
Capul astragalului prezintă o suprafaţă articulară hemisferică ce se continuă până la faţa inferioară. Această suprafaţă se articulează succesiv cu navicularul şi apoi cu faţa superioară a calcaneului.
Corpul formează cu colul un unghi de declinaţie, deschis în jos (115°) şi un unghi de înclinaţie deschis medial (158°). Unghiul de declinaţie fiind mai mic, colul este mult deviat medial în piciorul varus.
Cele două unghiuri se modifică în unele deformări ale piciorului; unghiul de înclinaţie este cu atât mai deschis cu cât piciorul e mai plat şi cu atât mai închis cu cât piciorul e mai boltit.
Calcaneul prezintă pe faţa anterioară o suprafaţă articulară triunghiulară concavă superior şi convexă inferior ce corespunde feţei posterioare a cuboidului. Faţa inferioară (partea prin care se sprijină pe sol) prezintă două tuberozităţi, internă şi externă, ce se prelungesc pe faţa posterioară, dând naştere tuberozităţii calcaneului.
Faţa laterală prezintă trohleea peronierilor ce separă două şanţuri pe unde alunecă tendonul muşchilor peronieri.
Vedere posterointernă.
Faţa posterioară a astragalului este ocupată de partea posterioară a trohleei talusului.
Inferior se găsesc doi tuberculi separaţi de un şanţ pe unde trece tendonul muşchiului flexor lung al halucelui.
Faţa inferioară se articulează cu faţa superioară a calcaneului prin trei feţişoare articulare.
Calcaneul prezintă pe faţa medială o proeminenţă puternică numită sustentaculum tali ce susţine capul astragalului. Inferior se găseşte un şanţ pe unde alunecă tendonul muşchiului flexor lung al halucelui.
Faţa posterioară dă inserţie în porţiunea mijlocie tendonului lui Achile. Ea corespunde călcâiului.
ARTICULATIA SUBTALARÄ‚
Se realizează între astragal şi calcaneu. Face parte din grupul articulaţiilor elipsoide. Ca suprafeţe articulare din partea astragalului se găseşte posterior o suprafaţă concavă ce corespunde unei suprsfeţe convexe pe calcaneu. Anterior se găseşte o suprafaţă convexă pe astragal (porţiunea inferioară a capului) ce corespunde unei suprafeţe uşor concavă pe calcaneu (aceasta se sprijină în parte pe sustensculum tali). între cele două suprafeţe articulare cele două oase formează un tunel osos: sinusul tarsului. Această articulaţie permite mişcări în cele 3 plane.
în practică datorită formei şi orientării suprafeţelor articulare, mişcările sw combina automat în jurul unui ax unic (axul lui Henke).
Acest ax pătrunde inferior prin tuberozitatea posteroextemă a calcaneului şi iese superior, anterior şi intern prin porţiunea medială a colului astragalului. Este deci oblic superior, anterior şi intern.
în jurul acestui ax se realizează mişcări de inversiune şi eversiune, mişcarea dominantă fiind pronaţia - supinaţia.
Mijloacele de unire ale articulaţiei subtalare sunt reprezentate de 2 capsule şi ligamente. Posterior se găseşte o capsulă ce se ataşează pe marginile suprafeţelor articulare, în timp ce anterior există o capsulă comună cu cea a articulaţiei mediotarsiene.
Ţinând cont de continuitatea suprafeţelor articulare şi a capsulelor articulable subtalară şi mediotarsiană sunt indisociabile în mişcare.
Un dublu ataşament ligamentar leagă tunelul sinusului tarsului ( ligamentul interosos). Este format din două plane: unul anterior şi unul posterior. în afara lui se mai descriu ligamentele talocalcanean lateral si medial.
sursa imaginii http://i.ehow.com
Aceste două oase formează scheletul posterior al piciorului (tarsul posterior). Sunt masive, mai ales calcaneul.
Pot fi asimilate cu 2 paralelipipede retangulare suprapuse unul pe celălalt într-o manieră" încrucişată".
Astragalul este orientat spre anterior şi interior, în timp ce calcaneul este orientat anterior şi exterior. Le putem descrie 6 feţe: - superioară; inferioară (1,2)
- internă; externă (3,4)
- anterioară; posterioară (5,6). Le vom observa în două incidenţe diferite.
Vedere anteroexternă.
Astragalul se articulează cu numeroase oase: tibie, fibulă, calcaneu, scafoid. Totuşi nici un muşchi nu se insera pe acest os. El se mobilizează indirect prin vecini.
Este format dintr-un corp, un cap şi un col. Pe feţele superioară şi laterală se găseşte trohleea talusului prelungită cu feţişoara maleolară medială şi laterală.
Capul astragalului prezintă o suprafaţă articulară hemisferică ce se continuă până la faţa inferioară. Această suprafaţă se articulează succesiv cu navicularul şi apoi cu faţa superioară a calcaneului.
Corpul formează cu colul un unghi de declinaţie, deschis în jos (115°) şi un unghi de înclinaţie deschis medial (158°). Unghiul de declinaţie fiind mai mic, colul este mult deviat medial în piciorul varus.
Cele două unghiuri se modifică în unele deformări ale piciorului; unghiul de înclinaţie este cu atât mai deschis cu cât piciorul e mai plat şi cu atât mai închis cu cât piciorul e mai boltit.
Calcaneul prezintă pe faţa anterioară o suprafaţă articulară triunghiulară concavă superior şi convexă inferior ce corespunde feţei posterioare a cuboidului. Faţa inferioară (partea prin care se sprijină pe sol) prezintă două tuberozităţi, internă şi externă, ce se prelungesc pe faţa posterioară, dând naştere tuberozităţii calcaneului.
Faţa laterală prezintă trohleea peronierilor ce separă două şanţuri pe unde alunecă tendonul muşchilor peronieri.
Vedere posterointernă.
Faţa posterioară a astragalului este ocupată de partea posterioară a trohleei talusului.
Inferior se găsesc doi tuberculi separaţi de un şanţ pe unde trece tendonul muşchiului flexor lung al halucelui.
Faţa inferioară se articulează cu faţa superioară a calcaneului prin trei feţişoare articulare.
Calcaneul prezintă pe faţa medială o proeminenţă puternică numită sustentaculum tali ce susţine capul astragalului. Inferior se găseşte un şanţ pe unde alunecă tendonul muşchiului flexor lung al halucelui.
Faţa posterioară dă inserţie în porţiunea mijlocie tendonului lui Achile. Ea corespunde călcâiului.
ARTICULATIA SUBTALARÄ‚
Se realizează între astragal şi calcaneu. Face parte din grupul articulaţiilor elipsoide. Ca suprafeţe articulare din partea astragalului se găseşte posterior o suprafaţă concavă ce corespunde unei suprsfeţe convexe pe calcaneu. Anterior se găseşte o suprafaţă convexă pe astragal (porţiunea inferioară a capului) ce corespunde unei suprafeţe uşor concavă pe calcaneu (aceasta se sprijină în parte pe sustensculum tali). între cele două suprafeţe articulare cele două oase formează un tunel osos: sinusul tarsului. Această articulaţie permite mişcări în cele 3 plane.
în practică datorită formei şi orientării suprafeţelor articulare, mişcările sw combina automat în jurul unui ax unic (axul lui Henke).
Acest ax pătrunde inferior prin tuberozitatea posteroextemă a calcaneului şi iese superior, anterior şi intern prin porţiunea medială a colului astragalului. Este deci oblic superior, anterior şi intern.
în jurul acestui ax se realizează mişcări de inversiune şi eversiune, mişcarea dominantă fiind pronaţia - supinaţia.
Mijloacele de unire ale articulaţiei subtalare sunt reprezentate de 2 capsule şi ligamente. Posterior se găseşte o capsulă ce se ataşează pe marginile suprafeţelor articulare, în timp ce anterior există o capsulă comună cu cea a articulaţiei mediotarsiene.
Ţinând cont de continuitatea suprafeţelor articulare şi a capsulelor articulable subtalară şi mediotarsiană sunt indisociabile în mişcare.
Un dublu ataşament ligamentar leagă tunelul sinusului tarsului ( ligamentul interosos). Este format din două plane: unul anterior şi unul posterior. în afara lui se mai descriu ligamentele talocalcanean lateral si medial.
sursa imaginii http://i.ehow.com
Tag-uri: oase, muschi, corp, anatomie, brate, picioare, calcaneu |
- Muschii ischiogambrieri (8878 visits)
- Muschii gatului (7011 visits)
- Alcatuirea generala a corpului uman (3683 visits)
- Muschii miscarilor de pronatie-supinatie (3658 visits)
- Materiale rezistente la temperaturi inalte (3537 visits)
- Caile respiratorii extrapulmonare (3524 visits)
- Respiratia tisulara (3199 visits)
- Osmiul, metalul cel mai greu (3001 visits)
- Totul despre wolfram (2897 visits)
- Totul despre fier (2804 visits)
- Centura scapulara (2514 visits)
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei (2508 visits)
- Totul despre beriliu (2500 visits)
- Planul 3 al regiunii posterioare a trunchiului (2460 visits)
- Muschii membrului inferior (2409 visits)
- Curriculum la decizia scolii oportunitate in abordarea interdisciplinara a fizicii
- Cum este impartit corpul omenesc
- Bio-mecanica miscarilor gleznei
- Muschii gleznei si piciorului- extrinseci plantari
- Muschii gleznei si piciorului- intrinseci plantari
- Celula
- Clasificare tesuturilor, organelor, sistemelor si aparatelor corpului omenesc
- Alcatuirea generala a corpului uman
- Fiziologia respiratiei, digestiei, circulatiei si excretiei
- Aparatul respirator si fiziologia respiratiei
- Coordonarea umorala si nervoasa a organismului
- Cauzele imbolnavirii aparatului respirator
Categorie: Stiinta si Tehnica - ( Stiinta si Tehnica - Archiva)
Data Adaugarii: 31 January '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :