FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 661
Votes: 1
Fame Riser
          
Fame Rank
1
Fame Riser
create pool

Articole

Intrebari despre Lumea Greaca

- Unde a fost inventat teascul? by Larisa

- Cine a introdus termenul de 'magnet'? by Victor

- De ce este deosebită harta lumii, realizată de Eratostene? by Iulian

- Ce a inventat medicul grec Erasistratos? by Lara

Tag-uri Populare


razboi   tara   domnie   regi   istorie   antichitate   drepturi   civilizatie   lupta   politica   intregire   voievod   romani   daci   unire   investigatie   crima   omor   otrava   personalitati   revolutie   egiptul antic   guvern   spionaj   contraspionaj   interese   referat   india   grecia   evul mediu   cultura   egipt   evrei   familie   relatii   opere  

All Tags

Famous Forum

 

Lumea Greaca

 Q:        
Lumea Greaca Incepand din anul 1200 i.Hr. din ce in ce mai multe grupuri de populatie organizate in triburi au migrat dinspre nord-vestul muntos catre sudul si estul Greciei. Luptatorii dispuneau de arme din fier si astfel le erau superiori calaretilor micenieni care aveau numai sabii din bronz. Sfarsitul culturii miceniene era iminent. Razboinicii greci au patruns pana in Creta, Rodos si sud-vestul Asiei Mici.

In secolele ce au urmat grecii au devenit sedentari si s-au format structurile aristocratice conducatoare. In cadrul acestor structuri nobilimea era aceea care avea in mainile sale puterea. Datorita structurii geografice, cu relief divers, incepand de la inaltele lanturi muntoase si terminand cu numeroasele golfuri situate pe tarmul marii, tara era divizata din punct de vedere geografic si s- au format numeroase orase-stat. Incepand din anul 800 i.Hr. corabierii greci au inceput sa navigheze pe vechile rute ale fenicienilor.

Datorita contactului cu alte culturi, grecii aveau constiinta ca apartin aceluiasi popor, desi tara era divizata din punct de vedere politic. Cele mai puternice orase-stat au fost Atena si Sparta, care luptau impreuna impotriva dusmanilor comuni, dar luptau si intre ele. In cadrul oraselor-stat s-a format o structura democratica astfel incat toti cetatenii sa-si poata exprima parerile in legatura cu deciziile politice.

Exista si un sistem al impartirii in clase sociale, facandu-se diferente intre nobili, proprietari de pamant si simpli tarani. La adunarile populare puteau participa in orice caz toti cetatenii. Oricum, nu trebuie sa se piarda din vedere faptul ca existau numerosi sclavi care nu se bucurau de niciun fel de drepturi cetatenesti si erau supusi intru totul vointei stapanilor lor. Imperiul persan, aflat in extindere, constituia o amenintare permanenta.

Dar, dupa ce razboiul a inclinat balanta victoriei cand intr-o parte, cand in cealalta, tanarul rege Alexandru Macedon (Alexandru cel Mare) (356-323 i.Hr.) nu numai ca a reusit sa cucereasca intreaga Grecie si Persia, dar si-a extins imperiul spre sud pana in Egipt si spre est pana in India. Datorita formarii acestui mare imperiu, s-au manifestat influente pe plan cultural si a fost posibila dezvoltarea comertului. Din Egipt se importa, de exemplu, papirus, din China era adusa matasea, din nordul Europei se importa chihlimbar baltic si se aducea cositor britanic.

Mitologie si stiinta

Lumea mitologica elena se compunea dintr-o serie de zei si zeite care isi aveau salasul in Olimp si prezentau trasaturi de caracter omenesti. Fiecare zeita, respectiv fiecare zeu avea rolul sau. De exemplu, Atena era considerata patroana agriculturii si comertului si ocrotitoarea oraselor grecesti. Apollo era, la randul sau, patronul artelor frumoase si al sportului. Grecii isi doreau sa descopere si in natura o ordine asemanatoare lumii zeilor. Asa cum era structurata lumea zeilor, asa trebuia sa fie structurata si natura pana in cel mai mic detaliu. Fiecare lucru avea locul sau predestinat in lume si fiecare actiune, fiecare intamplare avea sensul sau. Din acest motiv oamenii trebuiau sa aiba posibilitatea de a cunoaste aceste legi ale naturii. Daca Soarele rasarea intr-o anumita zi, conform gandirii grecesti era absolut obligatoriu ca acesta sa rasara si in ziua urmatoare. Nu era posibila o modificare brusca a acestor legi ale naturii.

Conform filosofilor greci, pentru a determina regulile care guvernau lumea, era suficient ca observatiile facute sa fie apreciate conform unei logici corecte. Aceasta noua metoda de a vedea lumea a fost numita philosophia, termen care ar insemna "iubirea pentru intelepciune" sau "dorinta de cunoastere". Aplicand acest model de logica, grecii inregistreaza progrese uluitoare in domeniul matematicii. Ei pornesc de la cunostintele egiptenilor si sumerienilor, le prelucreaza si cauta sa determine regulile care stau la baza cunostintelor respective. Rezultatele obtinute s-au materializat in teoremele matematice care sunt cunoscute pe scara larga si in prezent (de exemplu, Teorema lui Taies).

Stiinta la vechii greci

Aplicand metodele lor "filosofice" si in natura, grecii nu obtin niciun fel de rezultate. Datorita faptului ca dadeau o importanta mult prea mare gandirii abstracte in comparatie cu observatiile care tineau de lumea concreta si nu puneau aproape niciun pret pe experimente, vechii greci ajungeau de foarte multe ori la rezultate absurde. Cu aceeasi consecventa cu care filosofii materialisti afirmau ca Pamantul are forma unei sfere, ei sustineau totodata si faptul ca acesta s-ar afla in centrul Cosmosului. Datorita faptului ca cercul este o forma perfecta din punct de vedere matematic, grecii considerau ca planetele nu se pot deplasa decat pe orbite circulare. Observatiile care nu corespundeau acestor teorii erau considerate a fi lipsite de interes sau gresite.

Din acest motiv nu trebuie sa mire pe nimeni faptul ca ganditorii si filosofii materialisti din vechea Grecie au facut o serie de descoperiri stiintifice importante, cum ar fi, de exemplu, cabestanul, dar ca aceste descoperiri nu au fost aplicate in domeniul tehnicii. Aplicarea in practica a descoperirilor facute era un lucru neinteresant pentru vechii greci. Sclavii erau obligati sa efectueze toate muncile. Importanta era doar valoarea gandirii teoretice. Prin anul 400 i. Hr. Xenofon din Atena a descris in felul urmator aceasta atitudine: "Ceea ce se cunoaste sub denu- mirea de arta a mecanicii poarta un stigmat si se dispretuieste intru totul in orasele noastre!". Din aceasta cauza grecii nu utilizau aproape deloc unelte din fier si nu s-au inregistrat progrese in domeniul prelucrarii lemnului si pietrei. In numeroase domenii s-a inregistrat o stagnare, cu toate ca in acest timp au fost facute descoperiri stiintifice importante. Cateva progrese s-au inregistrat totusi in tehnica militara.


Tag-uri: grecia, cultura, politica, mitologie, stiinta



Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 14 July '10


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :