Statistics:
Visits: 1,443 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu- a cincea parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Luceafarul scrisa de Mihai Eminescu- a cincea parte |
Eminescu a avut vocatia universalitatii si, pentru a figura conditia omului de geniu, a recurs si la mitul lui Hyperion. In mitologia greaca Hyperion este stapanul luminii si face parte din prima generatie de titani - alaturi de Okeanos si Cronos - nascuti din Uranos (Cerul) si Geia (Pamantul). Hyperion este tatal lui Helios (Soarele), Selena (Luna) si Eos (Aurora). Mitul lui Hyperion este un mit de circulatie in literatura universala pe care il intalnim, in special, la romantici, in poemul Hyperion al lui John Keats si in romanul epistolar al lui Holderlin, cu acelasi titlu, daca John Keats se pastreaza mai aproape de semnificatiile primordiale ale mitului, Holderlin. cu acelasi titlu. Daca John Keats se pastreaza mai aproape de semnificatiile primordiale ale mitului, Holderlin il utilize
"Hyperion" (gr. "hyper" - "deasupra"; "eon" - "spirit") inseamna "cel care merge deasupra", "spirit superior". Eminescu a trecut insa mitul lui Hyperion si prin gnostica crestina in care "eon" inseamna "emanatie divina". Cand Demiurgul i se adreseaza Luceafarului cu apelativul "Hyperion", ii reaminteste de "esenta sa divina" (Zoe Dumitrescu - Busulenga Eminescu - cultura si creatie). Dupa George Munteanu, alternativa Luceafar-Hypenon ilustreaza, insa, alteritatea. Hyperion este Luceafarul care aspira sa irnbratiseze conditia umana, pentru o "ora de iubire".
George Munteanu asaza intreaga viata si opera a lui Eminescu sub semnul lui Hyperion (Hyperion Viata lui Eminescu). Fiinta poetului graviteaza pe cbua orbite: uria, celesta si alta, terestra. Pe masura ce poetul inainteaza in varsta, orbitele
se desfac si, in final, Hyperion redevine Luceafarul care priveste lumea cu detasare si seninatate glaciala.
Sub raport pur filozofic, Luceafarul este o sinteza a celor trei mari izvoare ale gandirii eminesciene: filozofia indiana si budismul idealismul lui Platon, metafizica germana si Schopenhauer, asa cum au fost, cu precizie, stabilite de Titu Maiorescu, in studiul sau: Eminescu si poeziile lui (1889). Eminescu a cunoscut, in profunzime, filozofia indiana intr-una din variantele Luceafarului Demiurgul apare sub numele lui Brahma, divinitatea suprema la vechii indieni semnificand izvorul tuturor lucrurilor, al vierii si al mortii. Dar, din intreaga filosofie indiana Eminescu a avut cea mai mare atractie pentru budism.
aza pentru a configura biografia, exemplara a unui erou de geniu.
"Hyperion" (gr. "hyper" - "deasupra"; "eon" - "spirit") inseamna "cel care merge deasupra", "spirit superior". Eminescu a trecut insa mitul lui Hyperion si prin gnostica crestina in care "eon" inseamna "emanatie divina". Cand Demiurgul i se adreseaza Luceafarului cu apelativul "Hyperion", ii reaminteste de "esenta sa divina" (Zoe Dumitrescu - Busulenga Eminescu - cultura si creatie). Dupa George Munteanu, alternativa Luceafar-Hypenon ilustreaza, insa, alteritatea. Hyperion este Luceafarul care aspira sa irnbratiseze conditia umana, pentru o "ora de iubire".
George Munteanu asaza intreaga viata si opera a lui Eminescu sub semnul lui Hyperion (Hyperion Viata lui Eminescu). Fiinta poetului graviteaza pe cbua orbite: uria, celesta si alta, terestra. Pe masura ce poetul inainteaza in varsta, orbitele
se desfac si, in final, Hyperion redevine Luceafarul care priveste lumea cu detasare si seninatate glaciala.
Sub raport pur filozofic, Luceafarul este o sinteza a celor trei mari izvoare ale gandirii eminesciene: filozofia indiana si budismul idealismul lui Platon, metafizica germana si Schopenhauer, asa cum au fost, cu precizie, stabilite de Titu Maiorescu, in studiul sau: Eminescu si poeziile lui (1889). Eminescu a cunoscut, in profunzime, filozofia indiana intr-una din variantele Luceafarului Demiurgul apare sub numele lui Brahma, divinitatea suprema la vechii indieni semnificand izvorul tuturor lucrurilor, al vierii si al mortii. Dar, din intreaga filosofie indiana Eminescu a avut cea mai mare atractie pentru budism.
Tag-uri: luceafarul, mihai eminescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :