Statistics:
Visits: 886 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Glossa scrisa de Mihai Eminescu- a doua parte |
Motivul lumii ca teatru a aparut inca din Antichitate, in scolile filosofice ale cinicilor si stoicilor. Primul filozof care a folosit acest motiv, cu deosebire, a fost Antistehne, discipol al lui Socrate si intemeietor al scolii cinice. Pentru Antistehne, lumea nu este decat o vasta scena iar oamenii sunt actori, care trebuie sa-si joace fiecare, cat mai bine, rolul rezervat de soarta. Deci, Soarta este regizorul care distribuie rolurile.
Stoicii au utilizat si mai mult aceasta comparatie a lumii cu teatrul pe care o gasim in Manualul lui Epictet dar mai ales la imparatul filozof Marc Aureliu, in culegerea sa de cugetari si aforisme, cu titlul in limba greaca Ta eis heauton (Catre sine insusi). Marc Aureliu se plange de monotonia spectacolului existentei: "De meditat mereu cum toate, cate sunt acum, asa au fost si inainte, si de luat aminte ca asa vor fi si in viitor" - ne spune imparatul intelept intr-o cugetare de o tulburatoare profunzime, rostind unul dintre cele mai cufiemuratoare adevaruri despre societatea umana din cate au fost emise vreodata! Dupa Marc Aureliu, piesa ramane aceeasi numai actorii se schimba sunt mereu altii: "caci toate sunt aceeasi piesa dar cu alti actori".
In perioada Renasterii si a barocului sub influenta crestinismului, regizorul nu mai este Soarta, ca la antici, ci insusi Dumnezeu, creatorul lumii. Motivul apare la mari dramaturgi spanioli Lope de Vega, Quevedo si Calderon de la Barca. Acesta din urma are o piesa chiar cu titlul: Marele teatru al lumii, in care avanseaza ideea ca rolurile sunt distribuite de Dumnezeu. Dupa Erasmus din Rotterdam, in Elogiul nebuniei viata este o comedie neintrerupta iar oamenii sunt actori, care isi joaca rolurile, pana cand intervine Directorul teatrului (Dumnezeu) si ii concediaza obligandu-i sa paraseasca scena Shakespeare, in comedia pastorala Cum va place, vorbeste, si el despre "marele, obstescul teatru al lumii", in monologul lui Jack melancolicul. Shakespeare contempla spectacolul lumii cu un fel de melancolie amuzata In clasicism, apare o idee noua, in circulatia motivului, aceea de "spectator".
Dupa La Bruyere, in Caracterele sale, nu toti oamenii sunt actori, ci numai cei din clasele superioare, din varful piramidei sociale. Oamenii de rand sunt spectatori, asista numai la spectacol.
In romantism, se produce o schimbare de atitudine. Romantismul, prin reprezentantii sai cei mai de seama, inlocuieste resemnarea stoicilor, cu ironia si sarcasmul.
Stoicii au utilizat si mai mult aceasta comparatie a lumii cu teatrul pe care o gasim in Manualul lui Epictet dar mai ales la imparatul filozof Marc Aureliu, in culegerea sa de cugetari si aforisme, cu titlul in limba greaca Ta eis heauton (Catre sine insusi). Marc Aureliu se plange de monotonia spectacolului existentei: "De meditat mereu cum toate, cate sunt acum, asa au fost si inainte, si de luat aminte ca asa vor fi si in viitor" - ne spune imparatul intelept intr-o cugetare de o tulburatoare profunzime, rostind unul dintre cele mai cufiemuratoare adevaruri despre societatea umana din cate au fost emise vreodata! Dupa Marc Aureliu, piesa ramane aceeasi numai actorii se schimba sunt mereu altii: "caci toate sunt aceeasi piesa dar cu alti actori".
In perioada Renasterii si a barocului sub influenta crestinismului, regizorul nu mai este Soarta, ca la antici, ci insusi Dumnezeu, creatorul lumii. Motivul apare la mari dramaturgi spanioli Lope de Vega, Quevedo si Calderon de la Barca. Acesta din urma are o piesa chiar cu titlul: Marele teatru al lumii, in care avanseaza ideea ca rolurile sunt distribuite de Dumnezeu. Dupa Erasmus din Rotterdam, in Elogiul nebuniei viata este o comedie neintrerupta iar oamenii sunt actori, care isi joaca rolurile, pana cand intervine Directorul teatrului (Dumnezeu) si ii concediaza obligandu-i sa paraseasca scena Shakespeare, in comedia pastorala Cum va place, vorbeste, si el despre "marele, obstescul teatru al lumii", in monologul lui Jack melancolicul. Shakespeare contempla spectacolul lumii cu un fel de melancolie amuzata In clasicism, apare o idee noua, in circulatia motivului, aceea de "spectator".
Dupa La Bruyere, in Caracterele sale, nu toti oamenii sunt actori, ci numai cei din clasele superioare, din varful piramidei sociale. Oamenii de rand sunt spectatori, asista numai la spectacol.
In romantism, se produce o schimbare de atitudine. Romantismul, prin reprezentantii sai cei mai de seama, inlocuieste resemnarea stoicilor, cu ironia si sarcasmul.
Tag-uri: glossa, mihai eminescu, referat |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :