Statistics:
Visits: 5,718 Votes: 5 Fame Riser |
Fame Rank
4.6
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a patra parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Vara Sfantului Mihai scrisa de Lucian Blaga- a patra parte |
Poezia indica o mutare a naturii in sufletul poetului, cu tot ceea ce in eternitate se "desfasoara" in ea "Iubito-mbogateste-ti cantaretul/ muta-mi cu mana ta in suflet lacul, si ce mai vezi, vapaia si inghetul/ dumbrava, cerbii, trestia si veacul."
Poetul accepta lumea asa cum aceasta i se daruie, prin intermediul iubitei, lumea buna si rea, spatiala si temporala cosmica si familiara, ca valoare in sine ce trebuie asumata. El este constient acum de existenta unui "talc" suprem, in esenta "solar", care este sinonim cu viata, cu fiinta. Prin eros, ca temelie a vietii, se sporesc in mod firesc orizonturile cantarii: "Iubito-rnbogateste-ti cantaretul" (vers-motiv cardinal). Metafora "lumii-vesmant" sugereaza concretul, bucuriile terestre ridicate la rangul inalt al implinirilor spirituale: " O, lumea daca nu-i o amagire/ Ne este un senin vesmant". Nu mai avem de-a face cu un eros transcedental, ci cu unul innobilat de acceptarea lumii, ca dat imediat, ca vesmant "senin".
Lumea - "haina" se releva prin tandemul iubita-cantaret, alcatuind impreuna o entitate: "O, lumea e albastra haina/ in care ne cuprindem, stransi in taina".
Demonismul trairii dionisiace din poezia de tinerete devine aici ardere spiritualizata; sporirea tineretii sangelui este strans legata de prezenta unui "gand" si a unui "talc solar": "ca vara sangelui sa nu se piarda/ Ca vraja basmului mereu sa arda".
Prin eros, poetul matur si indragostit, descopera acum lumea ca aspiratie concreta, lumea ca insatietate primordiala inscrisa in fiinta umana asa cum apare intr-o poezie din acelasi ciclu, intitulata "inca o data!": "Nu-i apa sa astampere de-ajuns/ nu mi-e destul viata, cartea/ Iubire-as vrea, pierzare, jar/ cum voi simti odata moartea"
Blaga este adeptul libertatii prozodice. Alaturi de versul liber muzicalizat, el propune, mai ales prin volumul "Poezii" (1962), vechi ritmuri prozodice, a caror disciplina unduioasa arata a fi profitat din plin de scoala libertatii. Poezia la care ne referim este scrisa in vers clasic, cu masura de 11 silabe. Ritmul este iambic, iar rima mixta (Imperecheata incrucisata si imbratisata) - in perfecta concordanta cu sentimentul dominant al poeziei.
Poetul accepta lumea asa cum aceasta i se daruie, prin intermediul iubitei, lumea buna si rea, spatiala si temporala cosmica si familiara, ca valoare in sine ce trebuie asumata. El este constient acum de existenta unui "talc" suprem, in esenta "solar", care este sinonim cu viata, cu fiinta. Prin eros, ca temelie a vietii, se sporesc in mod firesc orizonturile cantarii: "Iubito-rnbogateste-ti cantaretul" (vers-motiv cardinal). Metafora "lumii-vesmant" sugereaza concretul, bucuriile terestre ridicate la rangul inalt al implinirilor spirituale: " O, lumea daca nu-i o amagire/ Ne este un senin vesmant". Nu mai avem de-a face cu un eros transcedental, ci cu unul innobilat de acceptarea lumii, ca dat imediat, ca vesmant "senin".
Lumea - "haina" se releva prin tandemul iubita-cantaret, alcatuind impreuna o entitate: "O, lumea e albastra haina/ in care ne cuprindem, stransi in taina".
Demonismul trairii dionisiace din poezia de tinerete devine aici ardere spiritualizata; sporirea tineretii sangelui este strans legata de prezenta unui "gand" si a unui "talc solar": "ca vara sangelui sa nu se piarda/ Ca vraja basmului mereu sa arda".
Prin eros, poetul matur si indragostit, descopera acum lumea ca aspiratie concreta, lumea ca insatietate primordiala inscrisa in fiinta umana asa cum apare intr-o poezie din acelasi ciclu, intitulata "inca o data!": "Nu-i apa sa astampere de-ajuns/ nu mi-e destul viata, cartea/ Iubire-as vrea, pierzare, jar/ cum voi simti odata moartea"
Blaga este adeptul libertatii prozodice. Alaturi de versul liber muzicalizat, el propune, mai ales prin volumul "Poezii" (1962), vechi ritmuri prozodice, a caror disciplina unduioasa arata a fi profitat din plin de scoala libertatii. Poezia la care ne referim este scrisa in vers clasic, cu masura de 11 silabe. Ritmul este iambic, iar rima mixta (Imperecheata incrucisata si imbratisata) - in perfecta concordanta cu sentimentul dominant al poeziei.
Tag-uri: vara sfantului mihai, lucian blaga, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :