Statistics:
Visits: 1,310 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Colosul din Rodos
Q: | Intreaba despre Colosul din Rodos |
Oraşul Rodos (Rhodos), situat în insula cu acelaşi nume din arhipelagul Sporadelor (estul Mării Egee), este vestit în întreaga lume datorită unei statui din bronz, de dimensiuni uriaşe.
Ridicată în cinstea victoriei repurtate asupra lui Demetrios (306 î.Hr.), fiul regelui macedonean Antiochos, de către Chares din Lindos, imensa statuie era închinată zeului Helios, protectorul oraşului.
Monumentul era amplasat la intrarea în port şi avea picioarele sprijinite pe doi pilaştri, printre care pătrundeau corăbiile spre rada portului. Înălţimea lui, fără postament, măsura, conform unei mărturii lăsate de Plinius cel Bătrân, 70 de coţi (31 m).
Socotită de unii adepţi ai cultului solar ca fii nd indecentă, această statuie a avut o existenţă efemeră (56 de ani). Construcţia ei a durat 12 ani, încheindu-se în 282 î.Hr. A străjuit cu maiestuozitate intrarea în port până în jurul anilor 226-224 î.Hr. când, în urma unui cutremur, Colosul s-a frânt de la genunchi.
Baza statuii era realizată din marmură albă în care erau fixate picioarele şi glezna iar părţile exterioare, reprezentând pielea, erau turnate în bronz; picioarele, goale în interior, erau umplute, pentru susţinerea greutăţii, cu blocuri de granit. înălţimea statuii era de 33 metri, încât, spune Plinius cel Bătrân, „puţini au fost aceia care aveau braţe atât de lungi pentru a-i îmbrăţişa degetul cel mare". Un foc întreţinut continuu în ochii Colosului şi o torţă care ardea în permanenţă în mâna acestuia, razele soarelui care se reflectau în bronzul gigantului, oglinda care, se pare, era prinsă în pieptul statuii-idol au făcut ca acest Colos să fie şi călăuză pentru corăbiile marinarilor.
Invadând Rodosul în anul 654 d.Hr., arabii au desfăcut în fragmente rămăşiţele Colosului, fiecare din aceste bucăţi cântărând cam 300 de tone. Ele au fost vândute unui evreu, care le-a transportat pe spinările a 900 de cămile, pentru a le transforma apoi în tunuri.
Localizarea Colosului (în faţa portului Mandraki sau în portul Rodos ), poziţia (cu picioarele pe un singur soclu sau depărtate, pe doi pilaştri), forma şi înfăţişarea pe care le-a avut au rămas subiecte controversate.
Ridicată în cinstea victoriei repurtate asupra lui Demetrios (306 î.Hr.), fiul regelui macedonean Antiochos, de către Chares din Lindos, imensa statuie era închinată zeului Helios, protectorul oraşului.
Monumentul era amplasat la intrarea în port şi avea picioarele sprijinite pe doi pilaştri, printre care pătrundeau corăbiile spre rada portului. Înălţimea lui, fără postament, măsura, conform unei mărturii lăsate de Plinius cel Bătrân, 70 de coţi (31 m).
Socotită de unii adepţi ai cultului solar ca fii nd indecentă, această statuie a avut o existenţă efemeră (56 de ani). Construcţia ei a durat 12 ani, încheindu-se în 282 î.Hr. A străjuit cu maiestuozitate intrarea în port până în jurul anilor 226-224 î.Hr. când, în urma unui cutremur, Colosul s-a frânt de la genunchi.
Baza statuii era realizată din marmură albă în care erau fixate picioarele şi glezna iar părţile exterioare, reprezentând pielea, erau turnate în bronz; picioarele, goale în interior, erau umplute, pentru susţinerea greutăţii, cu blocuri de granit. înălţimea statuii era de 33 metri, încât, spune Plinius cel Bătrân, „puţini au fost aceia care aveau braţe atât de lungi pentru a-i îmbrăţişa degetul cel mare". Un foc întreţinut continuu în ochii Colosului şi o torţă care ardea în permanenţă în mâna acestuia, razele soarelui care se reflectau în bronzul gigantului, oglinda care, se pare, era prinsă în pieptul statuii-idol au făcut ca acest Colos să fie şi călăuză pentru corăbiile marinarilor.
Invadând Rodosul în anul 654 d.Hr., arabii au desfăcut în fragmente rămăşiţele Colosului, fiecare din aceste bucăţi cântărând cam 300 de tone. Ele au fost vândute unui evreu, care le-a transportat pe spinările a 900 de cămile, pentru a le transforma apoi în tunuri.
Localizarea Colosului (în faţa portului Mandraki sau în portul Rodos ), poziţia (cu picioarele pe un singur soclu sau depărtate, pe doi pilaştri), forma şi înfăţişarea pe care le-a avut au rămas subiecte controversate.
Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 05 September '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :