Statistics:
Visits: 1,231 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre domnia lui Sennacherib, conducatorul asirienilor
Q: | Intreaba despre Referat despre domnia lui Sennacherib, conducatorul asirienilor |
Încă din vremea domniei tatălui său, Sargon al II-lea, 722-705 î.e.n., întemeietorul ultimei dinastii sargonide a Regatului Asirian Nou (908-605 î.e.n.), Sennacherib a participat activ la viaţa politică şi militară a Asiriei. El a condus spionajul asirian în Urartu (Armenia) şi în ţările înconjurătoare, precum şi, probabil, poliţia asiriană. Nu este străin de reprimarea chaldeenilor conduşi de Mardukapaliddin , în 710 î.e.n.; acesta reuşeşte, totuşi, să fugă şi-i va crea, mai tarziu, dificultăţi.
Pană la domnia lui Sennacherib (704-680 î.e.n.), un timp chiar şi în timpul acesteia, viaţa internă şi externă a colosului asirian nu s-a desfăşurat fără dificultăţi. în interior, imperiul era tulburat de concurenţa, tot mai ascuţită, dintre două principale grupuri ale aristocraţiei: cea militară şi cea preoţească. Aceasta din urmă avea să fie inspiratoarea asasinării lui Salmanassar al V-lea (727-722 î.e.n.), în timp ce asedia Samaria, capitala Israelului. Fratele vitreg al acestuia, Sargon al II-lea (Sharrukin al II-lea), a înţeles lecţia şi, în lungul domniei sale, a promovat cu precădere preoţimea zeului Assur.
Problemele externe erau şi ele grave pentru Sargon al II-lea; colosul asirian, impus în Orientul antic prin cruzime şi teroare, era măcinat de revolte şi de atacuri Ia graniţe, în nord, Russa I, noul rege din Urartu, aplică măsuri energice pentru renaşterea statului. în vest, în Frigia, se contura o mişcare de rezistenţă. în Palestina, manifestările antiasiriene se ţineau lanţ, ceea ce şi provocă campania palestiniană a lui Sargon el II-lea, în cursul căreia distruge Samaria, pustieşte Israelul şi aplică politica lui Tiglatpalassar al III-lea de deportare a populaţiei autohtone (în Mesopotamia nordică şi în Media), pe care o înlocuieşte cu babilonieni, hitiţi, arabi (numiţi ulterior, în izvoarele ebraice, samariteni); Israelul a fost încorporat la Asiria.
Răscoale au mai izbucnit în Siria, Fenicia, Karkemish (717 î.e.n.) şi au fost reprimate cu dificultate. Din aceşti ani, cand Sennache începe a participa la guvernarea unora dintre afacerile mii tare ale Asiriei, se poate considera depăşita epoca marii dificultăţi ale imperiului. Stăpanirea asiriană, din ce în mai fermă, nu mai permite dizidente de durată (excepţie Babilonul, rezistent între 719-710 Î.e.n.). Armata asirian înfrange în 715 î.e.n. ostile mezilor, populaţii ariene indo-iranice, instalate din mileniul al II-lea î.e.n. la est de Asiria, avand centrul în Ecbatana şi a căror unitate era în curs de realizare. în anul următor, armata asiriană înfrange pe urarţi.
Ameninţarea Frigiei fusese redusă de invazia cimmerienilor, a triburi stabilite la începutul primului mileniu î.e.n. în Taurida, pe malurile Azovului şi în stepele nordice ale Mării Negre, de unde, împinşi de sciţi, pătrunseseră în Asia Mică şi, mai la sud, la hotarele Asiriei. Sargon al II-lea a făcut faţă cu succes presiunii exercitate în nord-est de sciţi, veniţi din zona Mării Caspice şi a lacului Arai, triburi nomade de păstori, de origine indo-iranică, călăreţi remarcabili, care luptau cu temutul arc scitic. Venind, în acest context, la carma Imperiului asirian, Sennacherib nu avea de ales altă cale decat dezvoltarea valorii militare a Asiriei. Revine, deci, la linia politică a lui Tiglatpalassar al III-lea şi a lui Salmanassar al V-lea, promovand cu precădere aristocraţia militară, întarzie, însă, de neînţeles, în legalizarea situaţiei sale în Babilon. De această întarziere profită Mardukapaliddin care, aliat cu Elamul, ocupă Babilonul, proclamandu-se rege.
Pană la domnia lui Sennacherib (704-680 î.e.n.), un timp chiar şi în timpul acesteia, viaţa internă şi externă a colosului asirian nu s-a desfăşurat fără dificultăţi. în interior, imperiul era tulburat de concurenţa, tot mai ascuţită, dintre două principale grupuri ale aristocraţiei: cea militară şi cea preoţească. Aceasta din urmă avea să fie inspiratoarea asasinării lui Salmanassar al V-lea (727-722 î.e.n.), în timp ce asedia Samaria, capitala Israelului. Fratele vitreg al acestuia, Sargon al II-lea (Sharrukin al II-lea), a înţeles lecţia şi, în lungul domniei sale, a promovat cu precădere preoţimea zeului Assur.
Problemele externe erau şi ele grave pentru Sargon al II-lea; colosul asirian, impus în Orientul antic prin cruzime şi teroare, era măcinat de revolte şi de atacuri Ia graniţe, în nord, Russa I, noul rege din Urartu, aplică măsuri energice pentru renaşterea statului. în vest, în Frigia, se contura o mişcare de rezistenţă. în Palestina, manifestările antiasiriene se ţineau lanţ, ceea ce şi provocă campania palestiniană a lui Sargon el II-lea, în cursul căreia distruge Samaria, pustieşte Israelul şi aplică politica lui Tiglatpalassar al III-lea de deportare a populaţiei autohtone (în Mesopotamia nordică şi în Media), pe care o înlocuieşte cu babilonieni, hitiţi, arabi (numiţi ulterior, în izvoarele ebraice, samariteni); Israelul a fost încorporat la Asiria.
Răscoale au mai izbucnit în Siria, Fenicia, Karkemish (717 î.e.n.) şi au fost reprimate cu dificultate. Din aceşti ani, cand Sennache începe a participa la guvernarea unora dintre afacerile mii tare ale Asiriei, se poate considera depăşita epoca marii dificultăţi ale imperiului. Stăpanirea asiriană, din ce în mai fermă, nu mai permite dizidente de durată (excepţie Babilonul, rezistent între 719-710 Î.e.n.). Armata asirian înfrange în 715 î.e.n. ostile mezilor, populaţii ariene indo-iranice, instalate din mileniul al II-lea î.e.n. la est de Asiria, avand centrul în Ecbatana şi a căror unitate era în curs de realizare. în anul următor, armata asiriană înfrange pe urarţi.
Ameninţarea Frigiei fusese redusă de invazia cimmerienilor, a triburi stabilite la începutul primului mileniu î.e.n. în Taurida, pe malurile Azovului şi în stepele nordice ale Mării Negre, de unde, împinşi de sciţi, pătrunseseră în Asia Mică şi, mai la sud, la hotarele Asiriei. Sargon al II-lea a făcut faţă cu succes presiunii exercitate în nord-est de sciţi, veniţi din zona Mării Caspice şi a lacului Arai, triburi nomade de păstori, de origine indo-iranică, călăreţi remarcabili, care luptau cu temutul arc scitic. Venind, în acest context, la carma Imperiului asirian, Sennacherib nu avea de ales altă cale decat dezvoltarea valorii militare a Asiriei. Revine, deci, la linia politică a lui Tiglatpalassar al III-lea şi a lui Salmanassar al V-lea, promovand cu precădere aristocraţia militară, întarzie, însă, de neînţeles, în legalizarea situaţiei sale în Babilon. De această întarziere profită Mardukapaliddin care, aliat cu Elamul, ocupă Babilonul, proclamandu-se rege.
Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :