Statistics:
Visits: 1,136 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Iona de Marin Sorescu- partea a patra
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Iona de Marin Sorescu- partea a patra |
Provocandu-ne permanent la o intalnire cu noi insine si uzand de drepturile poeziei, Marin Sorescu organizeaza in irizari metaforice cu gandurile noastre, inlaturand orice tipare sau canoane pentru intelegerea sensurilor pe care le sugereaza. In acest sens, se poate glosa indelung asupra finalului piesei. Unii exegeti au in vedere gestul lui Iona de a-si spinteca propria burta de indata ce este eliberat din burta monstrului, ca o intelegere a nevoii de a se infrange sau de a se stapani pe sine insusidupa ce infrange colosul. Altii - si aceasta este si parerea noastra - considera ca, indreptand spre sine cutitul eliberator, Iona nu mimeaza nicidecum o sinucidere. In piesa nu e vorba de drama unui individ, ci de un dialog despre abstractii, astfel ca nimeni nu trebuie neaparat sa moara; sinu
Ceea ce da acestei intelepte tragedii un suflu neobisnuit de adanc este staruinta in ideal, elogiul aspiratiei catre eternitate, inteleasa ca punct universal al dorurilor tuturor celor dornici de absolut "Afara... Un astfel de loc trebuie sa existe... Pentru o clipa. Apoi sa vina altul cu talpile lui arse de noapte". Astfel, eul sorescian nu mai aspira la dizolvari in naturismul primitiv al marii - ca in reveriile neptunice eminesciene - ci, privind valurile, cugeta la majestatea unei banci de lemn ("o constructie grandioasa, de stejar geluit", ridicata de om in calea apei si pe care pescarusii "sa poata respira in timpul furtunii").
Iona s-a bucurat de reprezentari scenice in mai multe teatre romanesti si in teatre din 11 tari ale lumii (din Paris, Freiburg, Zurich, Szeged, Tampere, Berna Copenhaga, Port Jeferson, Napoli s.a). Pe aceasta exceptionala partitura s-au ilustrat interpreti si regizori europeni redutabili: Claude Baignaire, Veljio Pasanen, Pino Cerrone, Molnar Arpad, Thomas Mailling. Dar, neuitatele interpretari scenice de inalta prestanta artistica ale romanilor George Constantin si Ilie Gheorghe reprezinta realizari actoricesti greu de intrecut: ele au anulat senzatia de discontinuitate pe care o poate lasa simpla lectura a piesei, inchegand o imagine unitara, aruncand punti solide intre etapele si dominantele piesei: obiectivitatea constatarii, candoarea constientei si tristetea resemnarii, disperarea luptei si aureola iluminarii, optimismul iluziei si dramatismul deziluziei, tragismul luciditatii si gravitatea apolonica a contopirii cu sine.
ciderea ar insemna renuntarea definitiva la lupta, in timp ce Iona, ca proiectie a eului liric, ca mandatar al poetului, cauta in fundul marii scoica in care s-ar putea regasi, pleaca in marea calatorie a cunoasterii, intr-o simbolica insotire cu unica certitudine pe care a putut-o afla Omul. De fapt, in intreaga piesa - si in intreaga dramaturgie soresciana - gasim nu atat spaima de moarte, cat imensul interes pentru dimensiunea spirituala a vietii.
Ceea ce da acestei intelepte tragedii un suflu neobisnuit de adanc este staruinta in ideal, elogiul aspiratiei catre eternitate, inteleasa ca punct universal al dorurilor tuturor celor dornici de absolut "Afara... Un astfel de loc trebuie sa existe... Pentru o clipa. Apoi sa vina altul cu talpile lui arse de noapte". Astfel, eul sorescian nu mai aspira la dizolvari in naturismul primitiv al marii - ca in reveriile neptunice eminesciene - ci, privind valurile, cugeta la majestatea unei banci de lemn ("o constructie grandioasa, de stejar geluit", ridicata de om in calea apei si pe care pescarusii "sa poata respira in timpul furtunii").
Iona s-a bucurat de reprezentari scenice in mai multe teatre romanesti si in teatre din 11 tari ale lumii (din Paris, Freiburg, Zurich, Szeged, Tampere, Berna Copenhaga, Port Jeferson, Napoli s.a). Pe aceasta exceptionala partitura s-au ilustrat interpreti si regizori europeni redutabili: Claude Baignaire, Veljio Pasanen, Pino Cerrone, Molnar Arpad, Thomas Mailling. Dar, neuitatele interpretari scenice de inalta prestanta artistica ale romanilor George Constantin si Ilie Gheorghe reprezinta realizari actoricesti greu de intrecut: ele au anulat senzatia de discontinuitate pe care o poate lasa simpla lectura a piesei, inchegand o imagine unitara, aruncand punti solide intre etapele si dominantele piesei: obiectivitatea constatarii, candoarea constientei si tristetea resemnarii, disperarea luptei si aureola iluminarii, optimismul iluziei si dramatismul deziluziei, tragismul luciditatii si gravitatea apolonica a contopirii cu sine.
Tag-uri: iona, marin sorescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :